Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru t─âini

T─éIN├Ź vb. IV v. t─âinui.
T─éINU├Ź, t─âinuiesc ╚Öi tß║»inui, vb. IV. 1. Tranz. A p─âstra o tain─â ├«n leg─âtur─â cu ceva sau cu cineva, a nu da pe fa╚Ť─â, a face s─â nu se ╚Ötie, s─â nu se afle; a ascunde. Avendrea t─âinuie furturile. STANCU, D. 294. ├Ä╚Öi t─âinuise unul altuia ╚Öiretenia de-acas─â. CARAGIALE, O. III 105. Ea a r─âmas credincioas─â b─ârbatului s─âu Dar ├«nc─â tot t─âinuindu-╚Öi numele. NEGRUZZI, S. III 415. ÔŚŐ Fig. Salc├«mii cu miros dulce t─âinuiau c─âr─ârile. EMINESCU, N. 71. ÔÖŽ (Subiectul este un lucru) A ascunde. Beciul privighitorului P├«rvu din T├«rgu-Neam╚Ťului putea s─â t─âinuiasc─â la nevoie o domni╚Ť─â. CREANG─é, O. A. 74. O fapt─â c├«t de frumoas─â, ca o floare cu otrav─â, T─âinuie╚Öte c├«teodat─â pieirea cea mai grozav─â. HASDEU, R. V. 57. ÔŚŐ Refl. Cerul v├«n─ât, cu soare zg├«rcit care se ivea la r─âstimpuri ╚Öi se t─âinuia pe dup─â o tr├«mb─â de nori alburii. PAS, L. I 8. ├Än aceast─â odaie ├«nchis─â cu cheia pentru ca copiii s─â nu intre, Eminovici se t─âinuia c├«teodat─â spre a-╚Öi face socotelile ori a frunz─âri prin cronici. C─éLINESCU, E. 50. Acum ei s-au t─âinuit ╚śi din fa╚Ť─â ne-au pierit. ALECSANDRI, P. I 102. (Fig.) Descoper─â-i [vie╚Ťii] linia ╚Öi accentul care se t─âinuiesc altor priviri. PAS, Z. I 10. 2. Intranz. A sta de vorb─â, a sta la sfat, a discuta (├«n intimitate). M─âtu╚Öa U╚Ťup─âr t─âinuie cu mama. STANCU, D. 13. A╚Öa ├«nvingeau adesea cele mai mari nemul╚Ťumiri: r├«z├«nd ├«mpreun─â, t─âinuind ceasuri ├«ntregi. BASSARABESCU, V. 13. Nevestele stau mai la o parte, t─âinuind de ale lor. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 160. ÔÇô Variant─â: t─âin├ş (PAMFILE, CR. 15) vb. IV.
T─éIN├Ź vb. v. flec─âri, ├«ndruga, p─âl─âvr─âgi, sporov─âi, tr─ânc─âni.
t─â─şn├ęsc v. intr. (d. ta─şn─â). Vest. Sta┼ş la ta─şfas intim. V. t─â─şnu─şesc.
tăini vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

T─âini dex online | sinonim

T─âini definitie

Intrare: t─âini
t─âini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a