TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o casă cu tablă1. – Tablă1 + suf. -ui.

TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o casă cu tablă1. – Tablă1 + suf. -ui.

TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi (o casă) cu tablă.

tăbluí (a ~) (tă-blu-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăbluiésc, imperf. 3 sg. tăbluiá; conj. prez. 3 să tăbluiáscă

tăbluí vb. (sil. -blui-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăbluiésc, imperf. 3 sg. tăbluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tăbluiáscă

A TĂBLUÍ ~iésc tranz. (case și alte construcții) A acoperi cu tablă. /tablă + suf. ~ui

tăbluĭésc v. tr. (d. tablă, tinichea). Acoper cu tablă: casă tăbluită.