tăblăluță definitie

5 definiții pentru tăblăluță

TĂBLĂLÚȚĂ, tăblăluțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui tabla. – Tabla + suf. -ăluță.
TĂBLĂLÚȚĂ, tăblăluțe, s. f. Diminutiv al lui tabla. – Tabla + suf. -uță.
TĂBLĂLÚȚĂ, tăblăluțe, s. f. Tavă mică; șervețel cu care se acoperă o tavă sau o măsuță. În jurul mesei stăruiește de ani o tăblăluță de lînă, pe care tăblăluță de lînă o lampă de o curățenie desăvîrșită strălucește. SADOVEANU, O. III 489.
tăblălúță (rar) (tă-blă-) s. f., g.-d. art. tăblălúței; pl. tăblălúțe
tăblălúța s. f. (sil. -blă-), g.-d. art. tăblălúței; pl. tăblălúțe

tăblăluță dex

Intrare: tăblăluță
tăblăluță substantiv feminin
  • silabisire: -blă-