tăbăcăreasca definitie

13 definiții pentru tăbăcăreasca

TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ◊ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. 2. S. f. Numele unui joc de cărți. – Tăbăcar + suf. -esc.
TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ◊ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. 2. S. f. Numele unui joc de cărți. – Tăbăcar + suf. -esc.
TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești adj. De tăbăcar, al tăbăcarului. Cînd îl vedea prin curte sau auzeau cum ciocăne în talpa cizmelor tăbăcărești, se minunau de cum mai poate s-o ducă. ARDELEANU, D. 16. ◊ Lînă tăbăcărească = lînă care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit.
TĂBĂCĂREÁSCĂ s. f. Numele unui joc de cărți. – Din tăbăcăresc.
TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ◊ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. – Din tăbăcar + suf. -esc.
tăbăcăreásca (joc de cărți) s. f. art., neart. tăbăcăreáscă, g.-d. art. tăbăcăréștii
tăbăcărésc adj. m., f. tăbăcăreáscă; pl. m. și f. tăbăcăréști
tăbăcăreásca s. f. art.
tăbăcărésc adj. m., f. tăbăcăreáscă; pl. m. și f. tăbăcăréști
TĂBĂCĂRÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru tăbăcari; propriu tăbăcarilor. ◊ Lână ~ească lână smulsă de pe pielea de oaie până la dubire. 2) Care ține de tăbăcărie; propriu tăbăcăriei. /tăbăcar + suf. ~esc
tăbăcăreásca s.f. art. (înv.) joc de cărți al tăbăcarilor de altădată.
tăbăcăreasca f. un fel de joc în cărți (obișnuit de tăbăcari): tăbăcăreasca sau concina CR.
tăbăcărésc, -eáscă adj. De tăbăcar. S. f. Un joc de cărțĭ.

tăbăcăreasca dex

Intrare: tăbăcăresc
tăbăcăresc substantiv feminin articulat adjectiv