târzior definitie

6 definiții pentru târzior

TÂRZIÓR, -OÁRĂ, târziori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui târziu. [Pr.: -zi-or] – Târziu + suf. -ior.
TÂRZIÓR, -OÁRĂ, târziori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui târziu. [Pr.: -zi-or] – Târziu + suf. -ior.
TÎRZIÓR, -OÁRĂ, tîrziori, -oare, adj. Diminutiv al lui tîrziu. Eliade și Ștefan Golescu găsiseră însă de cuviință că e mai bine ca ei să rămînă ascunși în odaia de jos, acoperită aproape de un tufiș de trandafiri tîrziori. CAMIL PETRESCU, O. II 107. ◊ (Adverbial) Ginerii împăratului nu mai știau ce să zică. Mai tîrzior unul îndrăzni. VISSARION, B. 69. S-a trezit din somn cam tîrzior. CARAGIALE, O. III 81. Astă-noapte tîrzior, Am visat vis cu fior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
târziór (-zi-or) adj. m., pl. târzióri; f. târzioáră, pl. târzioáre
târziór adj. m. (sil. -zi-or), pl. târzióri; f. sg. târzioáră, pl. târzioáre
TÂRZIÓR ~oáră (~óri, ~oáre) și adverbial Cam târziu; destul de târziu. /târziu + suf. ~or

târzior dex

Intrare: târzior
târzior adjectiv
  • silabisire: -zi-or