9 definiții pentru târsoagă
TÂRSOÁGĂ, târsoage,
s. f. (
Reg.) Barbă mare și neîngrijită. –
Et. nec. TÂRSOÁGĂ, târsoage,
s. f. (
Reg.) Barbă mare și neîngrijită. –
Et. nec. TÎRSOÁCĂ, tîrsoace,
s. f. (
Bot.) Troscot. (
Fig.; atestat în forma tîrsoagă) O mulțime de dăscălime... Unii mai tineri, iar cei mai mulți cu niște tîrsoage de barbe cît badanalele de mari. CREANGĂ, A. 129. – Variantă:
tîrsoágă s. f. TÎRSOÁGĂ s. f. v. tîrsoacă. !târsoágă (barbă) (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. târsoágei;
pl. târsoáge
târsoágă/târsoácă s. f., g.-d. art. târsoágei/târsoácei; pl. târsoáge/târsoáce târsoágă, târsoáge, s.f. (reg.) 1. barbă mare și neîngrijită, cu fire lungi și încâlcite. 2. bătrân care își dă aere tinerești. târsoagă f.
1. Bot. troscot;
2. ceva lung și care se târăște (asemenea târsoagei, a cării tulpină e întinsă pe pământ și ramificată): cu niște târsoage de barbe CR. [V. târșì].
tîrsoácă și
-oágă (oa dift.) f., pl. e (bg. trosak, trosŭk și troskot, troscot; ung. tarsóka, o plantă). Păiș. Troscot. Fig. Est. Barbă stufoasă (ca păișu): o tîrsoagă de barbă. V.
colilie. Târsoagă dex online | sinonim
Târsoagă definitie
Intrare: târsoagă
târsoagă substantiv feminin