TẤRSĂ, târse, s. f. (Bot.; reg.) Papură mică (Typha minima). – Din ucr. tirsa.

TẤRSĂ, târse, s. f. (Bot.; reg.) Papură mică (Typha minima). – Din ucr. tirsa.

TÎ́RSĂ, tîrse, s. f. (Regional) Parte din pădure unde s-au tăiat de puțină vreme copacii.

târsă s. f., g.-d. art. târsei; pl. târse

TÂRSĂ s. v. curătură, târnăcop.

TÂRSĂ ~e f. pop. Loc într-o pădure unde s-au tăiat de curând copacii. /v. a (se) târși

tấrsă2, tấrse, s.f. (reg.) roabă mare. 2. barbă mare. 3. nume de plantă. 4. târnăcop.

tîrsă s. v. CURĂTURĂ. TÎRNĂCOP.