târnoseală definitie

9 definiții pentru târnoseală

TÂRNOSEÁLĂ, târnoseli, s. f. 1. Târnosire. 2. Tămâie sau altă substanță aromată folosită în ritualul bisericesc. – Târnosi + suf. -eală.
TÂRNOSEÁLĂ, târnoseli, s. f. 1. Târnosire. 2. Tămâie sau altă substanță aromată folosită în ritualul bisericesc. – Târnosi + suf. -eală.
TÎRNOSEÁLĂ, tîrnoseli, s. f. 1. Tîrnosire. 2. Tămîie sau altă substanță aromată, întrebuințată în ritualul bisericesc. Se mai fac... hapuri cu lucruri zise «sfinte», adică cu tămîie, smirnă... tîrnoseală, praf de foi sfințite. MARIAN, NA. 25.
târnoseálă s. f., g.-d. art. târnosélii; pl. târnoséli
târnoseálă s. f., g.-d. art. târnosélii; pl. târnoséli
TÂRNOSEÁLĂ s. v. consacrare.
TÂRNOSEÁLĂ ~éli f. Tămâie sau altă substanță aromată, folosită în ritualul bisericesc. /a târnosi + suf. ~eală
tîrnoseálă f., pl. elĭ. Tîrnosire.
TÎRNOSEA s. (BIS.) consacrare, sfeștanie, sfințire, tîrnosire, (înv.) obnovlenie, rodină, sfințenie, tîrnosanie, tîrnositură. (~ a unei biserici.)

târnoseală dex

Intrare: târnoseală
târnoseală substantiv feminin