târlic definitie

10 definiții pentru târlic

TÂRLÍCI s. m. pl. Papuci moi de casă, fără tocuri, confecționați din postav sau din lână. ♦ (Înv.) Pantofi căptușiți cu postav. [Var.: (pop.) târlígi s. m. pl.] – Din tc. terlik.
TÂRLÍCI s. m. pl. Papuci moi de casă, fără tocuri, confecționați din postav sau din lână. ♦ (Înv.) Un fel de pantofi căptușiți cu postav. [Var.: (pop.) târlígi s. m. pl.] – Din tc. terlik.
TÎRLÍCI s. m. pl. (Și în forma tîrligi) Papuci moi de casă fără tocuri, făcuți din postav sau din lînă. Surorile împleteau zorit la ciorapi, la tîrlici și mînuși. DELAVRANCEA, H. T. 269. ♦ (Învechit) Un fel de pantofi căptușiți cu postav peste care se purtau alți papuci. [Miu] sărută imineii Ciaușului și îi plînge pe tîrligii care i să ridică pe fluiere. DELAVRANCEA, S. 206. – Variantă: tîrlígi s. m. pl.
târlíci s. m. pl.
târlíc s. m., pl. târlíci
TÂRLÍC s. (Transilv. și Maram.) topancă. (Purta ~i în picioare.)
tîrlíc (ci), s. m.1. (Înv.) Pantofi papali, specie de ciorapi care se purtau în vîrful papucilor. – 2. Papuc, tăboc. – Var. durligi. Mr. tîrliche. Tc. terlik (Lokotsch 2072), cf. ngr. τερλίϰι, alb., bg. terlik.
TÂRLÍC ~ci m. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte moale, fără tocuri, confecționat din postav sau din lână; papuc de casă. [Sil. târ-lic] /<turc. terlik
tîrlíc și (Dun. de jos) terlíc m. (turc. terlik; ngr. terliki). Pl. Tîrlițĭ, calacatîrĭ, papucĭ de postav de umblat pin casă orĭ de încălțat un mort. – Și stîrlicĭ (Mold. Munt. vest) și tîrligĭ.
TÎRLIC s. (Transilv. și Maram.) topancă. (Purta ~ în picioare.)

târlic dex

Intrare: târlic
târlic substantiv masculin