7 definiții pentru târguleț
TÂRGULÉȚ, târgulețe,
s. n. Târgușor. –
Târg +
suf. -uleț.
TÂRGULÉȚ, târgulețe,
s. n. Târgușor. –
Târg +
suf. -uleț.
TÎRGULÉȚ, tîrgulețe,
s. n. Tîrgușor. Satul lui se făcea astfel tîrguleț. VISSARION, B. 90. Ne zădărise ei, bîntuind tare tîrgulețul nostru, Bechetul. ODOBESCU, S. III 568.
târguléț s. n.,
pl. târguléțe
târguléț s. n., pl. târguléțe
TÎRGULEȚ s. tîrgușor, (reg.) tîrguț. Târguleț dex online | sinonim
Târguleț definitie
Intrare: târguleț
târguleț substantiv neutru