târâitoare definitie

7 definiții pentru târâitoare

TÂRÂITOÁRE, târâitori, s. f. (Reg.) Târșitoare. [Pr.: -râ-i-] – Târâi + suf. -toare.
TÂRÂITOÁRE, târâitori, s. f. (Reg.) Târșitoare. [Pr.: -râ-i-] – Târâi + suf. -toare.
TÎRÎITÓR, -OÁRE, tîrîitori, -oare, adj. Tîrîtor. Am un șarpe tîrîitor, Pe lume-i stăpînitor (Drumul). GOROVEI, C. 136.
TÂRÂITÓR, -OÁRE, târâitori, -oare, adj. Târâtor. – Din târâi + suf. -(i)tor.
târâitoáre (reg.) (-râ-i-) s. f., g.-d. art. târâitórii; pl. târâitóri
târâitoáre s. f., g.-d. art. târâitórii; pl. târâitóri
tîrîitór, -oáre adj. Est. Tîrîtor.

târâitoare dex

Intrare: târâitor
târâitor
Intrare: târâitoare
târâitoare substantiv feminin