tâmplar definitie

14 definiții pentru tâmplar

TÂMPLÁR, tâmplari, s. m. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. – Tâmplă2 + suf. -ar.
TÂMPLÁR, tâmplari, s. m. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. – Tâmplă2 + suf. -ar.
TÎMPLÁR, tîmplari, s. m. Meseriaș care face mobile și alte lucrări de lemn; (Mold.) stoler. V. dulgher.
tâmplár s. m., pl. tâmplári
tâmplár s. m., pl. tâmplári
TÂMPLÁR s. (înv. și pop.) stoler, (reg.) bărdaș, cioplitor, (Ban. și Transilv.) măsar, tișlăr. (E ~ de profesie.)
TÂMPLÁR ~i m. Muncitor specializat în confecționarea obiectelor din lemn; lemnar; dulgher. [Sil. tâm-plar] /tâmplă + suf. ~ar
tâmplar m. meșter ce face lucrări de lemn pentru interiorul caselor: uși, mese, mobile. [Primitiv: meșter de tâmple sau iconostase].
tîmplár m. (d. tîmplă 2). Vest. Meseriaș care face lucrurĭ de lemn (scaune, mese) maĭ supțirĭ de cît ale dulgheruluĭ. – În est stoler.
TÎMPLAR s. (înv. și pop.) stoler, (reg.) bărdaș, cioplitor, (Ban. și Transilv.) măsar, tișlăr. (E ~ de profesie.)
TÎMPLĂREA s. (reg.) tîmplăriță.
tîmplăriță s. v. TÎMPLĂREASĂ.
tâmplár-modelór s. m. Tâmplar care confecționează modele ◊ „Vedeți, am lucrat ca tâmplar-modelor la turnătoria uzinelor «Tractorul» și am o pensie bună.” R.l. 1 IV 75 p. 2 (din tâmplar + modelor)
tâmplár-montatór s. m. 1964 Tâmplar care montează mobilele v. magazin-expoziție (din tâmplar + montator)

tâmplar dex

Intrare: tâmplar
tâmplar substantiv masculin