Definiția cu ID-ul 954481:
SÎNEÁȚĂ, sînețe,
s. f. (Învechit și arhaizant; și în forma sineață) Pușcă primitivă cu cremene. Ici-colo, un bănuț cu pajura ștearsă, vrun pieptene ori un vîrf de sineață, mîncat de rugină. C. PETRESCU, A. 23. Fiecare avea cîte o sineață pe umăr. GANE, N. II 67. Un... urs a smucit sineața din mîna vînătorului. NEGRUZZI, S. I 319. – Variante:
săneáță (SADOVEANU, O. VII 131, ODOBESCU, S. I 65),
sineáță (NEGRUZZI, S. I 319)
s. f.,
sîneț (NEGRUZZI, S. I 118)
s. n. Sâneață dex online | sinonim
Sâneață definitie