Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru sui-generis

SÚI-GÉNERIS adj. invar. Special, original, particular; unic în felul său. – Loc. lat.
SÚI-GÉNERIS adj. invar. Special, original, particular; unic în felul său. – Loc. lat.
SUI-GÉNERIS adj. invar. Special, particular, unic în felul său. Argument sui-generis.
súi-géneris (lat.) (su-i-) adj. invar.
súi-géneris adj. invar. (sil. su-i)
SUI-GÉNERIS adj. v. aparte.
SUI-GÉNERIS adj. invar. Special; unic în felul său. [Pron. su-i-. / < lat. sui-generis].
SUI-GÉNERIS adj. inv. unic în felul său; original, special. (< lat. sui generis)
sui generis adv. special, particular: un miros sui generis.
SUI-GENERIS adj. aparte, deosebit, particular, special, specific. (Un gust ~.)

Sui-generis dex online | sinonim

Sui-generis definitie

Intrare: sui-generis
sui-generis
  • silabisire: su-i