Definiția cu ID-ul 846298:
STĂRUITÓR, -OÁRE, stăruitori, -oare,
adj. 1. (Adesea adverbial) Care stăruie, care insistă; insistent.
2. Perseverent; neclintit, ferm, tenace. [
Pr.: -ru-i-] –
Stărui +
suf. -tor.
Stăruitor dex online | sinonim
Stăruitor definitie