Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru studiu

ST├ÜDIU, studii, s. n. 1. Ac╚Ťiunea de a studia (1); munc─â intelectual─â sus╚Ťinut─â depus─â ├«n vederea ├«nsu╚Öirii de cuno╚Ötin╚Ťe temeinice ├«ntr-un anumit domeniu; cercetare a unei probleme, a unui fenomen etc. ÔÖŽ Spec. ├«nsu╚Öire de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Ötiin╚Ťifice; ├«nv─â╚Ť─âtur─â. ÔŚŐ Exp. A-╚Öi face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ (Teatru; ├«n exp.) A pune o pies─â ├«n studiu = a ├«ncepe repeti╚Ťiile la o pies─â. 2. Materie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 3. Lucrare, oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â. 4. (├Än artele plastice) Schi╚Ť─â par╚Ťial─â sau preliminar─â cu ajutorul c─âreia pictorul, sculptorul etc. compune ╚Öi execut─â o oper─â definitiv─â. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter de virtuozitate, destinat─â mai ales ├«mbun─ât─â╚Ťirii tehnicii instrumentale. ÔÇô Din lat. studium, it. studio.
ST├ÜDIU, studii, s. n. 1. Ac╚Ťiunea de a studia (1); munc─â intelectual─â sus╚Ťinut─â depus─â ├«n vederea ├«nsu╚Öirii de cuno╚Ötin╚Ťe temeinice ├«ntr-un anumit domeniu. ÔÖŽ Spec. ├Änsu╚Öire de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Ötiin╚Ťifice; ├«nv─â╚Ť─âtur─â. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt; a urma cursurile unei ╚Öcoli, institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ (Teatru; ├«n expr.) A pune o pies─â ├«n studiu = a ├«ncepe repeti╚Ťiile la o pies─â. 2. Materie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 3. Lucrare, oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â. 4. (├Än artele plastice) Schi╚Ť─â par╚Ťial─â sau preliminar─â cu ajutorul c─âreia pictorul, sculptorul etc. compune ╚Öi execut─â o oper─â definitiv─â. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter de virtuozitate, destinat─â mai ales unui scop pedagogic (de exerci╚Ťiu). ÔÇô Din lat. studium, it. studio.
ST├ÜDIU, studii, s. n. 1. Ac╚Ťiunea de a studia; munc─â intelectual─â depus─â ├«n vederea ├«nsu╚Öirii de cuno╚Ötin╚Ťe temeinice ├«ntr-un anumit domeniu; studiere. ÔŚŐ Expr. A pune o pies─â de teatru ├«n studiu = a ├«ncepe repeti╚Ťiile unei piese ├«n vederea reprezent─ârii pe scen─â. 2. (Mai ales la pl.) ├Änsu╚Öire de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Ötiin╚Ťifice; ├«nv─â╚Ť─âtur─â. Dup─â aceste pu╚Ťine cuvinte schimb─â conversa╚Ťiunea, ├«ntreb├«ndu-m─â despre studiile ce f─âcusem la Paris. GHICA, S. A. 101. ÔÖŽ Materie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Fizica e un studiu care leag─â teoria cu practica. 3. Lucrare, oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â. Nu voi face nici un fel de studiu ╚Öi nici un fel de analiz─â a poeziei populare. SADOVEANU, E. 11. Socotesc c─â dumneata despre aceste opere vrei s─â faci un studiu critic de literatur─â. CARAGIALE, O. VII 217. Prologul cu care ├«ncepe cartea intitulat─â (┬źCiocoii┬╗ este un studiu psihologic. GHICA, S. A. 80. 4. Schi╚Ť─â par╚Ťial─â cu ajutorul c─âreia pictorul sau sculptorul compun ╚Öi execut─â o oper─â definitiv─â. Cap de studiu. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter de virtuozitate, destinat─â de obicei unui scop pedagogic (de exerci╚Ťiu). Studiile lui Rahmaninov. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) st├║die (NEGRUZZI, S. II 140, RUSSO, O. 64) s. f.
st├║diu [diu pron. diu] s. n., art. st├║diul; pl. st├║dii, art. st├║diile (-di-i-)
st├║diu (tipuri de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, materii, lucr─âri de literatur─â ╚Öi arte) s. n. [-diu pron. -diu], art. st├║diul; pl. st├║dii, art. st├║diile (sil. -di-i-)
ST├ÜDIU s. 1. v. ├«nv─â╚Ťare. 2. (├«nv.) citanie. (~ al istoriei.) 3. v. ├«nv─â╚Ť─âtur─â. 4. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ╚Öcoal─â. (A plecat la ~.) 5. (la pl.) v. ├«nv─â╚Ť─âtur─â. 6. v. analiz─â. 7. v. cercetare. 8. (concr.) lucrare. (Un mic ~ asupra poeziei rom├óne╚Öti.) 9. v. cercetare.
ST├ÜDIU s.n. 1. Faptul de a studia; munc─â intelectual─â care are ca scop ├«nsu╚Öirea de cuno╚Ötin╚Ťe speciale, aprofundate. ÔÖŽ Cercetare, examinare am─ânun╚Ťit─â ╚Öi aprofundat─â a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â. 3. Schi╚Ťa unui desen, a unei sculpturi proiectate. ÔÖŽ Bucat─â muzical─â compus─â mai ales pentru exerci╚Ťii. 4. Materie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. studio, lat. studium, cf. fr. ├ętude].
ST├ÜDIU s. n. 1. ac╚Ťiunea de a studia; munc─â intelectual─â care are ca scop ├«nsu╚Öirea de cuno╚Ötin╚Ťe speciale, aprofundate. ÔŚŐ cercetare, examinare am─ânun╚Ťit─â ╚Öi aprofundat─â a unei probleme, a unui fenomen etc.; studiere. ÔŚŐ ├«nsu╚Öire de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Ötiin╚Ťifice, ├«nv─â╚Ť─âtur─â. 2. materie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 3. lucrare, oper─â ╚Ötiin╚Ťific─â. 4. schi╚Ť─â a unui desen, a unei sculpturi proiectate. 5. compozi╚Ťie muzical─â cu caracter de virtuozitate, scris─â mai ales pentru exerci╚Ťii. (< lat. studium, it. studio)
ST├ÜDIU ~i n. 1) Activitate intelectual─â depus─â ├«n vederea solu╚Ťion─ârii unor probleme ╚Ötiin╚Ťifice ├«ntr-un anumit domeniu; cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â. ~ul artelor. 2) Lucrare ╚Ötiin╚Ťific─â. 3) Proces de acumulare a cuno╚Ötin╚Ťelor; ├«nv─â╚Ť─âtur─â. 4) la pl. Ansamblu de cuno╚Ötin╚Ťe acumulate ├«n acest proces; ├«nv─â╚Ť─âtur─â. ~i speciale. ~i universitare. ÔŚŐ A-╚Öi face ~ile a urma cursurile unei institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 5) Materie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt. 6) Schi╚Ť─â preliminar─â executat─â de arti╚Ötii plastici ├«n procesul de elaborare a unei opere de art─â. 7) Compozi╚Ťie muzical─â destinat─â, mai ales, pentru exerci╚Ťii. [Sil. -diu] /<lat. studium. it. studio
studiu n. 1. lucrarea min╚Ťii, care caut─â s─â ├«nve╚Ťe sau s─â aprofundeze un obiect; 2. orice lucrare preparatoare: a pune un proiect de lege la studiu; 3. model de desen: studiu dup─â antic─â; 4. compozi╚Ťiune de muzic─â pentru studiu; 5. diferite grade de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt: ╚Öi-a terminat studiile.
*st├║di┼ş n. (lat. studium, fr. ├ętude). ├Änv─â╚Ť─âtur─â, instruc╚Ťiune, ocupatiune cu ╚Ötiin╚Ťa: a te deda studiulu─ş. Fig. Cercetare, examinare, observatiune, analiz─â: a lua, a pune un pro─şect de lege ├«n studi┼ş. Bucat─â de pictur─â sau de muzic─â p. studiu: studi─ş de Rafael. Pl. A pleca la studi─ş, a pleca la ├«nv─â╚Ť─âtur─â (la o ╚Öcoal─â mai ├«nalt─â, ├«n alt ora╚Ö or─ş ├«n alt─â ╚Ťar─â. A face studi─ş, a studia: a face studi─ş de mecanic─â, a face studi─ş relativ la o chestiune. A avea studi─ş, a fi ├«nv─â╚Ťat mult─â carte: t├«n─âr cu studi─ş.
STUDIU s. 1. ├«nv─â╚Ťare, studiere. (~ materiei pentru examen.) 2. (├«nv.) citanie. (~ istoriei.) 3. ├«nv─â╚Ťare, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, (├«nv.) deprindere. (S-a pus pe ~.) 4. ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ╚Öcoal─â. (A plecat la ~.) 5. (la pl.) carte, cultur─â, cuno╚Ötin╚Ťe (pl.), instruc╚Ťie, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, preg─âtire, (├«nv. ╚Öi pop.) slov─â, (├«nv. ╚Öi reg.) c─ârtur─ârie, (reg.) scrisoare, (├«nv.) minte, pricopseal─â, pricopsire. (Om cu ~.) 6. analizare, analiz─â, cercetare, examen, examinare, investigare, investiga╚Ťie, studiere, (pop.) cercare, (├«nv.) r─âspicare, (fig.) explorare. (Un ~ critic al problemelor.) 7. (concr.) cercetare. (A publicat un ~ temeinic.) 8. (concr.) lucrare. (Un mic ~ asupra poeziei rom├óne╚Öti.) 9. analiz─â, cercetare, examinare, observare, observa╚Ťie, scrutare, studiere, (pop.) iscodire, (├«nv.) iscoad─â, ispit─â, ispitire. (~ atent al cuiva.)
st├║diu s. n. ├«n sint. s. (ciclu de) studii aprofundate (├«nv.) Masterat ÔŚŐ ÔÇ×Ministerul ├Änv─â╚Ť─âm├óntului a aprobat recent Metodologia de organizare ╚Öi desf─â╚Öurare a dizerta╚Ťiei pentru absolven╚Ťii ciclului al III-lea de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt (studii aprofundate).ÔÇŁ R.l. 15 VI 95 p. 5; v. ╚Öi master
studiu (< fr. ├ętude), pies─â instrumental─â axat─â cel mai adesea pe una sau mai multe probleme de ordin tehnic: game*, arpegii*, cromatisme*, pasaje ├«n octave, staccato* etc. Atunci c├ónd nu urm─âre╚Öte scopuri exclusiv didactice (ca de ex. s. de C. Czerny), s. relev─â ├«n mod egal substan╚Ťa muzical─â ╚Öi caracterul de virtuozitate, abord├ónd un con╚Ťinut de nivel artistic notabil. S. nu are structur─â fix─â, put├óndu-se ├«ncadra ├«n forme simple, cum ar fi cea de lied*, sau mai complexe: fug─â*, rondo*, varia╚Ťiuni (v. tem─â). S. celebre au compus: Schumann, Chopin, Listz, Debussy, Milhaud, Bart├│k, Messiaen.
ACADEMIA DE STUDII SOCIAL-POLITICE, institu╚Ťie cu un accentuat caracter politic creat─â ├«n 1945 pentru preg─âtirea ╚Öi perfec╚Ťionarea activi╚Ötilor de partid, de stat ╚Ö.a. ╚śi-a ├«ncetat activitatea ├«n dec. 1989. Cunoscut─â sub numele de Academia ÔÇ×╚śtefan GheorghiuÔÇŁ.
ASOCIA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism ╚Ötiin╚Ťific neguvernamental, creat din ini╚Ťiativa Rom├óniei, ├«n 1963, cu sediul la Bucure╚Öti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťelor umanistice. Public─â un buletin.
CAHIERS ROUMAINS DÔÇÖ├ëTUDES LITT├ëRAIRES, revist─â de critic─â, estetic─â, istorie literar─â ╚Öi literatur─â comparat─â, publicat─â de Editura Univers, ├«n limba francez─â. Apare trimestrial, la Bucure╚Öti, din 1973.
a-╚Öi relua studiile la facultate expr. (intl.) a ├«ncepe o nou─â perioad─â de deten╚Ťie.

Studiu dex online | sinonim

Studiu definitie

Intrare: studiu
studiu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: -diu pr. -d─şu