Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru studios

STUDIÓS, -OÁSĂ, studioși, -oase, adj. Care învață mereu și stăruitor, căruia îi place să studieze; înclinat spre studiu; sârguitor la învățătură. [Pr.: -di-os] – Din fr. studieux.
STUDIÓS, -OÁSĂ, studioși, -oase, adj. Care învață mereu și stăruitor, căruia îi place să studieze; sârguitor la învățătură. [Pr.: -di-os] – Din fr. studieux.
STUDIÓS, -OÁSĂ, studioși, -oase, adj. Care învață mereu și stăruitor, căruia îi place să studieze; sîrguitor la învățătură. Nu ne-om încerca a dovedi origina limbei noastre; filologi studioși și oameni mai competenți decît noi au făcut-o. NEGRUZZI, S. I 346.
studiós (-di-os) adj. m., pl. studióși; f. studioásă, pl. studioáse
studiós adj. m. (sil. -di-os), pl. studióși; f. sg. studioásă, pl. studioáse
STUDIÓS, -OÁSĂ adj. Care studiază cu sârguință, cu plăcere; înclinat către studii. [Pron. -di-os. / cf. it. studioso].
STUDIÓS, -OÁSĂ adj. care studiază cu sârguință, cu plăcere; înclinat către studiu. (< fr. studieux, it. studioso)
STUDIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care studiază cu stăruință; sârguincios la învățătură. [Sil. -di-os] /<fr. studieux, it. studioso
studios a. care iubește studiul.
*studiós, -oásă adj. (lat. studiosus). Iubitor de studiĭ, harnic, silitor.

studios definitie

studios dex

Intrare: studios
studios adjectiv
  • silabisire: -di-os