Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru studențime

STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. – Student + suf. -ime.
STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. – Student + suf. -ime.
STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. El conducea toate mișcările studențimii. CARAGIALE, O. II 140.
studențíme s. f., g.-d. art. studențímii
studențíme s. f., g.-d. art. studențímii
STUDENȚÍME s.f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. [< student (pl. studenți) + -ime].
STUDENȚÍME s. f. totalitatea studenților; mulțime de studenți. (< student + – ime)
STUDENȚÍME f. (colectiv de la student) 1) Totalitate a studenților (dintr-o țară sau dintr-o localitate). 2) Mulțime de studenți. /student + suf. ~ime
studențime f. studenții din școalele înalte.
*studențíme f. (d. student). Totalitatea studenților.

studențime definitie

studențime dex

Intrare: studențime
studențime substantiv feminin