Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru stucator

STUCAT├ôR, stucatori, s. m. Meseria╚Ö care execut─â lucr─âri de stucatur─â. [Var.: (├«nv.) ╚Ötucat├│r s. m.] ÔÇô Din it. stuccatore,[1] fr. stucateur.
╚śTUCAT├ôR s. m. v. stucator.
STUCAT├ôR, stucatori, s. m. Meseria╚Ö care execut─â lucr─âri de stucatur─â. [Var.: (├«nv.) ╚Ötucat├│r s. m.] ÔÇô Din it. stuccatore, fr. stucateur.
╚śTUCAT├ôR s. m. v. stucator.
stucat├│r s. m., pl. stucat├│ri
stucat├│r s. m., pl. stucat├│ri
STUCATÓR s.m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Cf. fr. stucateur].
STUCATÓR s. m. muncitor specializat în lucrări de stucatură. (< it. stuccatore, fr. stucateur)
STUCATÓR ~i m. Muncitor specializat în lucrările de stucatură. /<it. stucatore, fr. stucateur
*stucat├│r m. (it. stuccatore). Lucr─âtor care face stucatur─ş.

Stucator dex online | sinonim

Stucator definitie

Intrare: stucator
ștucator substantiv masculin admite vocativul
stucator substantiv masculin admite vocativul