Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru strunguță

STRUNGÚȚĂ, strunguțe, s. f. (Pop.) Strunguliță. – Strungă + suf. -uță.
STRUNGÚȚĂ, strunguțe, s. f. Strunguliță. – Strungă + suf. -uță.
STRUNGÚȚĂ, strunguțe, s. f. Diminutiv al lui strungă. Să mă îngropi în strunguța oilor. ȘEZ., la CADE.
strungúță (pop.) s. f., g.-d. art. strungúței; pl. strungúțe
strungúță s. f., g.-d. art. strungúței; pl. strungúțe
STRUNGÚȚĂ s. strunguliță. (~ oilor.)
STRUNGUȚĂ s. strunguliță. (~ oilor.)

strunguță definitie

strunguță dex

Intrare: strunguță
strunguță substantiv feminin