Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 960015:

STRUGURÁȘ, strugurași, s. m. 1. Strugurel (1). Binele de la mamă Ca un struguraș de poamă. SEVASTOS, C. 228. Tăia negri strugurași. TEODORESCU, P. P. 618. Nici o poamă nu-i dulcie Ca strugurașul din vie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 169. ◊ Fig. Au apucat pe un drumeag străjuit de salcîmi rotați, încărcați de strugurași trandafirii. SADOVEANU, M. C. 80. 2. (Bot., regional) Rușuliță. ♦ (Numai la pl.) Coacăze.

struguraș definitie

struguraș dex