Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru stropitur─â

STROPIT├ÜR─é, stropituri, s. f. 1. Stropire. 2. (Concr.) Pic─âtur─â, strop. ÔÇô Stropi + suf. -tur─â.
STROPIT├ÜR─é, stropituri, s. f. 1. Stropire. 2. (Concr.) Pic─âtur─â, strop. ÔÇô Stropi + suf. -tur─â.
STROPIT├ÜR─é, stropituri, s. f. 1. Faptul de a stropi, stropit, stropeal─â. Venindu-╚Öi ├«n sim╚Ťire... prin multe frec─âturi ╚Öi stropituri. DR─éGHICI, R. 21. ÔŚŐ Fig. Pilcurile de margarete ╚Öi de romani╚Ť─â, stropituri albe, parc─â erau r├«sul poienilor. SADOVEANU, E. 119. 2. (Concretizat) Pic─âtur─â, strop. G─âinile se suir─â pe prisp─â la ad─âpost, alungate de cele dint─âi stropituri reci. SADOVEANU, B. 27. C├«nd o ud (planta), feresc frunzele de stropituri. La TDRG. Vremea era cam tulburat─â, tuna cam ├«nfundat ╚Öi ├«ncepuse a pica stropituri late de ploaie. RUSSO, O. 147. ÔŚŐ Fig. Alunii, cornii, ulmii ╚Öi mestecenii ├«nfloriser─â ╚Öi se scuturau, pe c├«nd mugurii cire╚Öilor s─âlbatici cr─âpau ╚Öi ar─âtau ca stropituri de fulgi. SADOVEANU, O. VIII 49.
stropit├║r─â s. f., g.-d. art. stropit├║rii; pl. stropit├║ri
stropit├║r─â s. f., g.-d. art. stropit├║rii; pl. stropit├║ri
STROPITÚRĂ s. 1. v. împroșcare. 2. v. picătură. 3. v. pată.
stropitur─â f. efectul stropirii.
stropit├║r─â f., pl. ─ş. Efectu ╚Öi modu de a stropi.
STROPITURĂ s. 1. împroșcare, împroșcătură, stropire, stropit, (rar) stropeală. (~ cuiva cu noroi.) 2. pic, picătură, picur, strop, (înv.) picurătură. (O ~ de ploaie.) 3. pată, (reg.) pătătură, picătură. (O ~ de sînge, de noroi.)

Stropitur─â dex online | sinonim

Stropitur─â definitie

Intrare: stropitur─â
stropitur─â substantiv feminin