Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru striu

STRIU, striuri, s. n. Fiecare dintre ╚Öan╚Ťurile mici ╚Öi paralele de pe suprafa╚Ťa unui obiect, a unei roci etc. ÔÇô Din fr. strie.
STRIU, striuri, s. n. Fiecare dintre ╚Öan╚Ťurile mici ╚Öi paralele de pe suprafa╚Ťa unui obiect, a unei roci etc. ÔÇô Din fr. strie.
striu [pron. striu] s. n., art. str├şul; pl. str├şuri
striu s. n. [pron. str─âu], art. str├şul; pl. str├şuri
STRIU s. stria╚Ťie. (O pies─â metalic─â cu ~uri.)
STRIU s.n. Fiecare dintre ╚Öan╚Ťurile mici, paralele, executate pe suprafa╚Ťa unui element de construc╚Ťie, unei piese etc.; parte plin─â care separ─â la o coloan─â canelurile. [< fr. strie].
STRIU s. n. fiecare dintre ╚Öan╚Ťurile mici, paralele, pe suprafa╚Ťa unui element de construc╚Ťie, a unei piese ceramice etc.; parte plin─â care separ─â la o coloan─â canelurile. (< fr. strie)
STRIU ~ri n. Fiecare dintre dungile paralele, ie╚Öite ├«n relief sau ad├óncite, de pe suprafa╚Ťa unui obiect sau corp. [Monosilabic] /<fr. strie
STRIU s. stria╚Ťie. (Zid─ârie cu ~uri.)

Striu dex online | sinonim

Striu definitie

Intrare: striu
striu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: str├ş┼ş