STRESÁ, stresez, vb. I. Tranz. A produce stres; a tulbura, a deregla organismul uman din cauza unui stres. ♦ A supune ființa umană unui stres, tulburând-o, angoasând-o. ◊ Refl. S-a stresat. – Din fr. stresser.

*stresá (a ~) vb., ind. prez. 3 streseáză

stresá vb., ind. prez. 1 sg. streséz, 3 sg. și pl. streseáză

STRESÁ vb. tr. a produce stres (1). (< fr. stresser)

A STRESÁ ~éz tranz. A produce stres; a tulbura prin stres. /<fr. stresser

stresá vb. I A produce stres ◊ „Copilul ăsta care stresează pe toată lumea [...]” ◊ „22” 1016 XII 92 p. 1 (din stres; cf. fr. stresser; PR 1950)