streliț definitie

8 definiții pentru streliț

STRELÍȚ, streliți, s. m. Pedestraș dintr-un corp special de infanterie din vechea Rusie, recrutat dintre orășeni și având de obicei funcții polițienești. – Din rus. streleț.
STRELÍȚ, streliți, s. m. Pedestraș dintr-un corp special de infanterie din vechea Rusie, recrutat dintre orășeni și având de obicei funcții polițienești. – Din rus. streleț.
STRELÍȚ, streliți, s. m. (Mai ales la pl.) Soldat pedestru dintr-o armată specială (înființată de Ivan cel Groaznic și desființată de Petru cel Mare) care se bucura de anumite privilegii economice și militare. Cumplit era Petru cel Mare... ridicat parcă în șea pentru a vedea mai bine lungul șir al streliților. BOGZA, M. S. 11.
strelíț s. m., pl. strelíți
strelíț s. m., pl. strelíți
strelíț (-ți), s. m. – Soldat dintr-un corp de infanterie rusă. Sl. strĕlĭcĭ (Tiktin). Sec. XVIII.
streliți m. od. corp de infanterie rusă, organizată de Ivan IV (1545), ce forma garda țarilor, distrusă de Petru cel mare în 1705.
strelíț m. (rus. strĭeléc, arcaș, d. strĭelá, săgeată. V. pistreală). Pl. Un corp de infanterie rusească care forma garda țarilor, organizat de Ivan cel Groaznic la 1545 și desființat de Petru cel Mare la 1705.

streliț dex

Intrare: streliț
streliț substantiv masculin