stratigrafie definitie

14 definiții pentru stratigrafie

STRATIGRAFÍE s. f. Ramură a geologiei care studiază formațiunile geologice ale scoarței terestre, pentru a determina vârsta și succesiunea lor. – Din fr. stratigraphie.
STRATIGRAFÍE s. f. Ramură a geologiei care studiază formațiile geologice ale scoarței terestre, pentru a determina vârsta și succesiunea lor. – Din fr. stratigraphie.
STRATIGRAFÍE s. f. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul straturilor din scoarța pămîntului, stabilind vechimea și ordinea stratificării lor.
stratigrafíe (-ti-gra-) s. f., art. stratigrafía, g.-d. stratigrafíi, art. stratigrafíei
stratigrafíe s. f. (sil. -gra-), art. stratigrafía, g.-d. art. stratigrafíei; pl. stratigrafíi
STRATIGRAFÍE s. geologie istorică.
STRATIGRAFÍE s.f. 1. Parte a geologiei care studiază determinarea vârstei și a succesiunii rocilor sedimentare; geologie istorică. 2. (Med.) Metodă radiografică de redare a imaginii plămânului la diferite adâncimi. V. tomografie. [Gen. -iei. / < fr. stratigraphie, cf. lat. stratum – strat, graphein – a scrie].
STRATIGRAFÍE s. f. 1. ramură a geologiei care studiază evoluția scoarței terestre; geologie istorică. 2. procedeu de cercetare arheologică prin studiu succesiv al straturilor unui teren. 3. tomografie. 4. dispunere pe o axă verticală în perspectivă cronologică sau socială a unor fapte de limbă. (< fr. stratigraphie)
STRATIGRAFÍE f. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul stratificării scoarței globului pământesc și al determinării vârstei rocilor sedimentare. [G.-D. stratigrafiei; Sil. -ti-gra-] /<fr. stratigraphie
stratigrafie f. partea geologiei ce descrie straturile din cari e formata coaja globului.
*stratigrafíe f. (strat și grafie. Cuv. corcit). Acea parte a geologiĭ: care se ocupă de straturile scoarțeĭ pămîntuluĭ.
STRATIGRAFIE s. geologie istorică.
stratigrafie secvențială, (engl. = sequence stratigraphy) disciplină modernă care urmărește identificarea unităților cronostratigrafice (delimitate prin suprafețe fizice corelabile) și a unităților genetice (→ cortegii sedimentare sau sytems tracts) faciale repetitive ca efect al eustasiei, subsidenței și aportului de sedimente. S.s. urmărește evoluția temporală și areală a formațiunilor sedimentare la scara unui bazin.
STRATIGRAFIE LINGVISTICĂ s. f. + adj. (cf. fr. stratigraphie linguistique): dispunere pe o axă verticală în perspectivă cronologică (în evoluție) sau socială a unor fapte de limbă, subsisteme sau sisteme lingvistice. În studierea unui idiom, perspectiva stratigrafică este complementară cu perspectiva geografică sau spațială. Ea poate fi aplicată pe o hartă lingvistică ce înfățișează sincronic faptele înregistrate într-un anumit teritoriu: se trasează arii arhaice și arii inovatoare care reprezintă faze diferite de evoluție a unui anumit fenomen lingvistic.

stratigrafie dex

Intrare: stratigrafie
stratigrafie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-
Intrare: stratigrafie lingvistică
stratigrafie lingvistică substantiv feminin