Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru stratificație

STRATIFICÁȚIE, stratificații, s. f. Stratificare. – Din fr. stratification.
STRATIFICÁȚIE, stratificații, s. f. Stratificare. – Din fr. stratification.
STRATIFICÁȚIE, stratificații, s. f. Stratificare (1). Stratificație de nisip.
stratificáție (-ți-e) s. f., art. stratificáția (-ți-a), g.-d. art. stratificáției; pl. stratificáții, art. stratificáțiile (-ți-i-)
stratificáție s. f. (sil. -ți-e), art. stratificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. stratificáției; pl. stratificáții, art. stratificáțiile (sil. -ți-i-)
STRATIFICÁȚIE s. stratificare. (Proces de ~.)
STRATIFICÁȚIE s.f. Stratificare. [Gen. -iei, var. stratificațiune s.f. / cf. fr. stratification].
STRATIFICÁȚIE s. f. stratificare. (< fr. stratification)
STRATIFICÁȚIE ~i f. Mod de dispunere a rocilor sedimentare în straturi suprapuse. /<fr. stratification
stratificați(un)e f. dispozițiunea unui teren în straturi.
*stratificațiúne f. (mlat. stratificátio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se stratifica. – Și -áție, dar ob. -áre.
STRATIFICAȚIE s. stratificare. (Proces de ~.)
indice de stratificație, (engl.= stratification index), (sedim.), parametru stratonomic care indică numărul de strate din cadrul unei unități metrice (de regulă, „pe metru”).
stratificație, (engl.= stratification, bedding) structură primară rezultată în urma acumulării, materialului sedimentar sub formă de strate și → lamine, ce reflectă, în general, modul de manifestare a factorilor care controlează sedimentarea (gravitația, dinamica mediului, condițiile climatice etc.). S. poate fi: paralelă, oblică, încrucișată, convolută, gradată (→ granoclasare), ritmică etc. S. paralelă sau normală se caracterizează prin orizontalitatea laminelor și a luat naștere prin acumularea sedimentelor în medii imobile sau foarte liniștite; s. înclinată caracterizează dep. sedimentare pe substrat înclinat sau cele cu → laminație înclinată din zona mișcărilor mareice sau din cadrul dep. fluviatile și eoliene; s. încrucișată se caracterizează prin variabilitatea direcției și înclinării stratelor și a distribuției grosimii lor. Aceasta este foarte comună la sedimentele fluviale și deltaice; s. convolută, definită de prezența supr. de strat relativ regulat ondulate, este adesea efectul alunecării gravitaționale a sedimentelor, încă în stare plastică.

stratificație definitie

stratificație dex

Intrare: stratificație
stratificație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e