Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru straj─â

STR├üJ─é, str─âji, s. f. 1. Paz─â, ap─ârare, scut. ÔŚŐ Loc. vb. A face (sau a ╚Ťine) straj─â sau a fi (ori a sta, a se pune) de straj─â = a str─âjui, a p─âzi. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi pune straj─â gurii (sau, rar, ochilor) = a-╚Öi ├«nfr├óna dorin╚Ťa de a vorbi (sau de a privi). ÔÖŽ Loc unde st─â un paznic; post de veghe. ÔÖŽ Cet─â╚Ťuie (situat─â la oarecare ├«n─âl╚Ťime) ├«n care se ad─âposteau ├«n trecut str─âjerii. ÔÖŽ (├Änv.) Fiecare dintre cele patru unit─â╚Ťi de timp ├«n care se ├«mp─âr╚Ťea noaptea (potrivit cu schimbarea str─âjerilor); interval de timp c├ót f─âcea de gard─â un osta╚Ö. 2. (Azi rar) Paznic, str─âjer, santinel─â. Gard─â, escort─â. 3. (├Än sintagma) Foaie de straj─â = prima foaie a unei c─âr╚Ťi, ├«naintea paginii de titlu. 4. Fiecare dintre cei patru st├ólpi de la col╚Ťurile unei case de b├órne. 5. Ap─âr─âtoare la m├ónerul unei s─âbii. 6. (├Än mistica ortodox─â) Vam─â prin care trece sufletul mortului, ├«nainte de a ajunge ├«n fa╚Ťa judec─â╚Ťii. 7. Sfoar─â sau funie folosit─â la diferite instrumente de prins pe╚Öte. [Var.: (reg.) stre├íj─â s. f.] ÔÇô Din sl. stra┼ża.
STREÁJĂ s. f. v. strajă.
STR├üJ─é, str─âji, s. f. 1. Paz─â, ap─ârare, scut. ÔŚŐ Loc. vb. A face (sau a ╚Ťine) straj─â sau a fi (sau a sta, a se pune) de straj─â = a str─âjui, a p─âzi. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi pune straj─â gurii (sau, rar, ochilor) = a-╚Öi ├«nfr├óna dorin╚Ťa de a vorbi (sau de a privi). ÔÖŽ Loc unde st─â un paznic; post de veghe. ÔÖŽ Cet─â╚Ťuie (situat─â la oarecare ├«n─âl╚Ťime) ├«n care se ad─âposteau odinioar─â str─âjerii. ÔÖŽ (├Änv.) Fiecare dintre cele patru unit─â╚Ťi de timp ├«n care se ├«mp─âr╚Ťea noaptea (potrivit cu schimbarea str─âjerilor); interval de timp c├ót f─âcea de straj─â un osta╚Ö. 2. (Azi rar) Paznic, str─âjer, santinel─â. ÔÖŽ Gard─â, escort─â. 3. (├Än sintagma) Foaie de straj─â = prima foaie a unei c─âr╚Ťi, ├«naintea paginii de titlu. 4. Fiecare din cei patru st├ólpi de la col╚Ťurile unei case de b├órne. 5. Ap─âr─âtoare la m├ónerul unei s─âbii. 6. Vam─â prin care, dup─â mistica religioas─â cre╚Ötin─â, se presupune c─â trece sufletul mortului, ├«nainte de a ajunge ├«n fa╚Ťa judec─â╚Ťii. 7. Sfoar─â sau funie folosit─â la diferite instrumente de prins pe╚Öte. [Var.: (reg.) stre├íj─â s. f.] ÔÇô Din sl. stra┼ża.
STREÁJĂ s. f. v. strajă.
STR├üJ─é, str─âji, s. f. 1. Paz─â, ap─ârare, scut. S─â ├«nt─âreasc─â str─âjile la intr─ârile ╚Öi ie╚Öirile ora╚Öului. DELAVRANCEA, O. II 146. ÔŚŐ Fig. ╚śi peste uli╚Ťi, straj─â serii, Ard becuri albe ca oglinzi. FRUNZ─é, Z. 42. Trandafirul-alb veghea neadormit, p─âzit de straja lui de spini. ANGHEL-IOSIF, C. L. 128. Sub straja dealurilor nalte Dorm ╚Öesuri lene╚Öe ╚Öi linse Ca netezi╚Öul unei ape. VLAHU╚Ü─é, O. A. 79. ÔŚŐ Loc. adj. De straj─â = de paz─â. Cocor ├«╚Öi a╚Ťintea urechea, cum f─âcea ├«n nop╚Ťile de straj─â de la Dropii. SADOVEANU, M. C. 95. Pe deasupra codrilor ╚Öi a mun╚Ťilor, de straj─â l├«ng─â Olt, se desf─âcea ├«n lumin─â un plai ├«nalt. GALACTION, O. I 62. ÔŚŐ Expr. A face (rar a ╚Ťine) straj─â sau a fi (a sta sau a se pune) de straj─â = a sta de paz─â, a p─âzi, a str─âjui. La u╚Öi, ├«n cerdac st─âteau ca stane de piatr─â o╚Ötenii cu plato╚Öe, f─âc├«nd straja cuvenit─â. SADOVEANU, F. J. 29. Fata se culc─â ╚Öi Harap-Alb se pune de straj─â chiar la u╚Öa ei. CREANG─é, P. 266. Spre amiaz─â, c├«nd erai tu de straj─â-n turn, Farca╚Ö o ie╚Öit din cetate. ALECSANDRI, T. II 20. (Fig.) Un brad nu prea ├«nalt... st─â de straj─â, singuratic ╚Öi ├«nc─ârcat de o simbolic─â frumuse╚Ťe. BOGZA, C. O. 84. Sus ├«n codrii de pe dealuri, Luna bl├«nd─â ╚Ťine straj─â. EMINESCU, O. I 103. A-╚Öi pune straj─â gurii (mai rar ochilor) = a-╚Öi ├«nfr├«na dorin╚Ťa de a vorbi (sau de a privi). Radu... ╚Ö-a pus straj─â ochilor ╚Öi s-a dezb─ârat de n─âravul lui. VLAHU╚Ü─é, la TDRG. ÔÖŽ Loc str─âjuit, post de veghe. Fata... se preface ├«ntr-o p─âs─âric─â ╚Öi zboar─â nev─âzut─â prin cinci str─âji. CREANG─é, P. 267. ÔÖŽ (├Änvechit) Cet─â╚Ťuie (situat─â de obicei la oarecare ├«n─âl╚Ťime) ├«n care se ad─âposteau odinioar─â str─âjerii. Aici ╚Öi-a ├«ntemeiat... Septimiu Sever straja r─âs─âritean─â a ├«mp─âr─â╚Ťiei lui... din care se mai v─âd ╚Öi ast─âzi urme. VLAHU╚Ü─é, R. P. 8. ├Än apropiere, pe o st├«nc─â ├«nalt─â, se v─âd p─âr─âginirile unei zidiri ├«ndr─âzne╚Ťe ÔÇô vreo straj─â roman─â pe Olt ÔÇô c─âlug─ârii ├«i zic ┬źTurnu lui Traian┬╗. id. O. A. II 140. ÔÖŽ (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Fiecare dintre cele patru subdiviziuni ├«n care se ├«mp─âr╚Ťea noaptea (potrivit cu schimbarea str─âjerilor); interval de timp c├«t f─âcea de gard─â un o╚Ötean. Mai era o straj─â p├«n─â la ziu─â. GALACTION, O. I 156. 2. Paznic, str─âjer, santinel─â. Sub roata lunii argintat─â, Str─âluce Baia-Bor╚Öa toat─â ├«n str─âveziu p─âienjeni╚Ö... Deodat─â straja se-nfioar─â; O umbr─â lunec─â furi╚Ö L├«ng─â zaplazul de la moar─â. DE╚śLIU, M. 35. Puntea era l─âsat─â; por╚Ťile se aflau deschise; str─âjile pe ziduri. SADOVEANU, F. J. 385. V─âzu ├«n mijlocul ogr─âzii... pe perceptorul B├«rzotescu, urmat, la c├«╚Ťiva pa╚Öi, de straja satului. REBREANU, R. I 198. De multe ori se scula noaptea din somn... ╚Öi umbla prin b─ât─âtur─â ca o straj─â de noapte. SANDU-ALDEA, U. P. 219. ÔŚŐ (Metaforic) Deodat─â calea coti pe o costi╚Ö─â... apoi ├«ncepu s─â urce printre stejari rari, ÔÇô cele dint─âi str─âji ale codrului. SADOVEANU, O. I 13. Nuc falnic, straj─â din pove╚Öti, Dasupra casei p─ârinte╚Öti, Acelea╚Öi cr─ângi ├«ntinzi. IOSIF, PATR. 7. ÔÖŽ Gard─â, escort─â. Luna tremur─â pe codri, se aprinde, se m─âre╚Öte, Muchi de st├«nc─â, v├«rf de arbor, ea pe ceruri zugr─âve╚Öte, Iar stejarii par o straj─â de gigan╚Ťi ce-o ├«nconjoar─â, R─âs─âritul ei p─âzindu-l, ca pe-o tainic─â comoar─â. EMINESCU. O. I 152. 3. (├Än expr.) Foaie de straj─â = prima foaie nescris─â a unei c─âr╚Ťi. Deschiz├«nd foaia de straj─â a primului tom, am dat de versuri scrise cu creionul. SADOVEANU, E. 5. 4. Fiecare din cei patru st├«lpi de la col╚Ťurile unei case de b├«rne. Acoper─âm├«ntul este oblic ╚Öi se dr─âni╚Ťe╚Öte, ori este ├«nvelit, ori cornurile se ├«ncheie ├«n str─âji. PAMFILE, I. C. 440. 5. Ap─âr─âtoare la m├«nerul unei s─âbii; gard─â. ├Ä╚Öi r─âzim─â pumnul de straja s─âbiei ╚Öi scoase un picior ├«nainte. SADOVEANU, O. VII 168. 6. (├Änvechit) Barier─â (2). ╚śi nici nu se zicea pe-atunci barier─â, c─â nu erau bariere, se zicea straj─â. CAMIL PETRESCU, O. II 88. Era straja Vergului, care nu era nici ea unde e acum bariera, ci mai ├«ncoace, chiar l├«ng─â biserica Vergului. id. ib. 88. ÔÖŽ Vam─â prin care mistica religioas─â cre╚Ötin─â presupune c─â trece sufletul mortului ├«nainte de a ajunge ├«n fa╚Ťa judec─â╚Ťii. Cu acest ban, dup─â credin╚Ťa unora, mortul are s─â pl─âteasc─â... v─âmile sau str─âjile ca s─â poat─â trece mai departe. MARIAN, ├Ä. 80. 7. Sfoar─â sau funie folosit─â la diferite instrumente de prins pe╚Öte. Pescarul mai ╚Ťine ├«n m├«n─â pe degetul ar─ât─âtor ╚Öi o mic─â sfori╚Öoar─â numit─â straj─â, dup─â care simte c├«nd a intrat pe╚Ötele ├«n sac. ANTIPA, F. I. 131. Plasa are de jur ├«mprejur straja de funie groas─â c├«t degetul, ca s─â dea t─ârie pl─â╚Öii. PAMFILE, I. C. 66. ÔÇô Variant─â: stre├íj─â (PAS, L. II 70, DELAVRANCEA, S. 215, ODOBESCU, S. III 18) s. f.
STREÁJĂ s. f. v. strajă.
strájă s. f., art. strája, g.-d. art. strắjii; pl. străji
strájă s. f., art. strája, g.-d. art. străjii; pl. străji
STR├üJ─é s. 1. v. paz─â. 2. gard─â, paz─â, veghe, (├«nv., ├«n Mold.) aret. (St─â de ~.) 3. v. paznic. 4. v. santinel─â. 5. v. gard─â. 6. (PLUT─éRIT) (reg.) argea, l─âtura╚Ö, podijdi╚Ť─â.
STRÁJĂ s. v. apărătoare, avangardă, balustradă, barieră, escortă, gardă, grănicer, jandarm, mână curentă, parapet, parmaclâc, patrulă, pălimar, plăieș, rampă, rezemătoare, străjer, vamă.
STR├üJ─é str─âji f. 1) Supraveghere menit─â s─â p─âstreze neschimbat─â o stare de lucruri; paz─â; gard─â. ÔŚŐ A fi (sau a sta) de ~ (sau a face ~) a p─âzi. 2) Grup de oameni ├«narma╚Ťi care ├«nso╚Ťe╚Öte de╚Ťinu╚Ťii ├«n timpul deplas─ârii (ca s─â nu evadeze); escort─â. 3) Persoan─â sau grup de persoane care asigur─â paza unui obiect; gard─â; paz─â. 4) Ap─âr─âtoare la m├ónerul unei s─âbii. 5) Gaur─â mic─â, f─âcut─â l├óng─â vrana unui butoi de vin, care se astup─â cu un cep. [G.-D. str─âjii] /<sl. stra┼ża
straj─â f. 1. gard─â, sentinel─â: o straj─â de c─âl─âra╚Öi; fig. str─âjarii par o straj─â de gigan╚Ťi EM.; 2. barier─â; 3. patrul─â. [Slav. STRAJA, paz─â].
streaj─â f. V. straj─â.
str├íj─â f., pl. ─âj─ş (vsl. bg. rus. str├í┼ża. V. storo╚Ö). Paz─â, gard─â: un om pus de straj─â la poart─â. Om sa┼ş oamen─ş de paz─â (str─âjer, p─âzitor, santinel─â, patrul─â, caraul─â): nu pot, b├«lb├«i straja ru╚Öinat (corect: ru╚Öinat─â. Rebr. 2, 55). Vech─ş. Avangard─â veche, schimb de santinele, or─â de paz─â a nop╚Ťi─ş. Barier─â. Ap─âr─âtoare contra ape─ş la picioru unu─ş pod. Mold. Cepu cel mic al predufulu─ş. ÔÇô ╚śi stre├íj─â, pl. strej─ş. ÔÇô Straja ╚Ü─âri─ş, organiza╚Ťiune a tinerimi─ş p. ap─ârarea patrii─ş, transformat─â ├«n 1938 din Oficiu National de Educatiune, care a fost ├«nfiin╚Ťat la 9 Ma─ş 1934. Toate unit─â╚Ťile din ╚Ťar─â formeaz─â falanga, care e ├«mp─âr╚Ťit─â pe ╚Ťinutur─ş, apo─ş pe jude╚Ťe (legiune) ╚Öi pe ora╚Öe or─ş pe pl─â╚Ö─ş (cohort─â). Organiza╚Ťiunea de pe l├«ng─â o ╚Öcoal─â or─ş fabric─â se nume╚Öte stol. Centurie e o clas─â de 20-30 de str─âjer─ş, ─şar cu─şb un num─âr de 6 str─âjer─ş.
streájă V. strajă.
straj─â s. v. AP─éR─éTOARE. AVANGARD─é. BALUSTRAD─é. BARIER─é. ESCORT─é. GARD─é. GR─éNICER. JANDARM. M├ÄN─é CURENT─é. PARAPET. PARMACL├ÄC. PATRUL─é. P─éLIMAR. PL─éIE╚ś. RAMP─é. REZEM─éTOARE. STR─éJER. VAM─é.
STRAJ─é s. 1. paz─â, str─âjuire, supraveghere, veghe, veghere, (rar) p─âzit, priveghi, (├«nv. ╚Öi pop.) priveghere, (reg.) p─âzeal─â, (├«nv.) nazirie, p─âzire. (Serviciul de ~.) 2. gard─â, paz─â, veghe, (├«nv., ├«n Mold.) aret. (St─â de ~.) 3. paz─â, paznic, p─âzitor, str─âjer, (ast─âzi rar) priveghetor, (Mold.) sotnic, (├«nv.) prevegheu, pristav, priveghi, strajnic, str─âjuitor, veghe, veghetor. (E ~ pe c├«mp.) 4. (MIL.) paz─â, santinel─â, veghe, (pop.) caraul─â, p├«ndar, str─âjer, (reg.) ╚Öilboc, (prin Ban.) ╚Ö─âlbocar. (~ se afl─â ├«n post.) 5. (MIL.) gard─â, paz─â, (pop.) caraul─â, (├«nv.) culuc, p─âzitoare. (S─â vin─â ~!) 6. (PLUT─éRIT) (reg.) argea, l─âtura╚Ö, podijdi╚Ť─â.
stre├íj─â, streaje, s.f. ÔÇô (reg.) Buc─â╚Ťi de lemn de stejar, la baza st├ólpilor centrali ai por╚Ťilor maramure╚Öene; au rol de leg─âtur─â, dar ╚Öi de a feri st├ólpul de loviturile ro╚Ťilor de care; c─â╚Ťei, pripon (Nistor, 1977: 22). ÔÇô Cf. straj─â (< sl. stra┼ża) (MDA).
stre├íj─â, streaje, s.f. ÔÇô Buc─â╚Ťi de lemn de stejar, la baza st├ólpilor centrali ai por╚Ťilor maramure╚Öene; au rol de leg─âtur─â, dar ╚Öi de a feri st├ólpul de loviturile ro╚Ťilor de care; c─â╚Ťei, pripon. (Nistor 1977: 22). ÔÇô Din sl. stra┼ża.
STRAJ─é subst. ÔÇ×custodieÔÇŁ t. ╚Öi antr.; cf. srb. Str├í┼żimir (Rad 81 p. 128). 1. Straj/─â t. (pichet vechiu de grani╚Ť─â); ÔÇô b., olt. (Sur VI); -an fam. 2. Str─âj/an (Ard II 174); -e╚Öti = Str─âz─â╚Öti (Tec I); Str─âj/eni s.; -escu. (Arh). 3. Str─âjer (Buc) < subst.

Straj─â dex online | sinonim

Straj─â definitie

Intrare: straj─â
straj─â substantiv feminin
streaj─â
Intrare: Straj─â
Straj─â