strânsoare definitie

12 definiții pentru strânsoare

STRÂNSOÁRE, strânsori, s. f. I. 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune; încleștare. 2. Fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (Înv.) Caznă, chin, suferință. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (Pop.) Recoltă. ♦ Bogăție, averi acumulate. 2. (Înv.) Colecție. – Strâns2 + suf. -oare.
STRÂNSOÁRE, strânsori, s. f. I. 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune; încleștare. 2. Fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (Înv.) Caznă, chin, suferință. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (Pop.) Recoltă. ♦ Bogăție, averi acumulate. 2. (Înv.) Colecție. – Strâns2 + suf. -oare.
STRÎNSOÁRE, strînsori, s. f. I. 1. Faptul de a strînge; apăsare, presiune; încleștare. Își făcuseră țigări. Pentru cei care aveau mîinile prea umflate de strînsoarea frînghiilor, cînd fuseseră aduși, sau degetele zdrobite în bătaie, răsuceau țigări ceilalți. DUMITRIU, B. F. 157. Foarte frumos, domnule bădie, zise ea în sfîrșit, desfăcîndu-și ușor mînile din strînsoarea mea și așezîndu-se pe un scaun. HOGAȘ, M. N. 21. Se trîntește pe brînci în pat, își reazimă inima, în care simte o strînsoare nedefinită, pe mîna dreaptă, și pe cea stîngă fruntea caldă. CARAGIALE, S. 62. 2. Supraveghere strictă; îngrădire, constrîngere. Acu începe cu adevărat pentru o domniță viața, cînd scapă de strînsoare și intră în lume. Slobodă este după asta să facă așa cum îi place. SADOVEANU, Z. C. 332. Adeseori noaptea mă scol, ascult, și aud pași in păretele meu. Iată subt ce strînsoare trăiesc, Tisbe. NEGRUZZI, S. III 406. ◊ Fig. A răilor povețe Țin duhul în strînsoare. NEGRUZZI, S. II 180. 3. Faptul de a fi strîns, înghesuit; înghesuială. Din strînsoarea podurilor de peste gîrlă, lumea se revarsă spre biserica Domnița Bălașa. CAMIL PETRESCU, O. II 254. 4. (Învechit) Chin, suferință. Nu putem scăpa din foc, De-așa moarte cu necaz... De-așa moarte cu strînsori, Fără frați, fără surori. HODOȘ, P. P. 230. II. 1. (Regional) Ceea ce se adună de pe cîmp și se duce acasă, pentru a fi păstrat; recoltă. În anul acesta s-au întîmplat că omul au făcut mai multă strînsoare, decît avea în toți anii de mai nainte. SBIERA, P. 151. ♦ Bogăție, averi acumulate, bunuri. Chervane vechi, căruțe cu bucate Se duc spre munți și curg mereu din zare. Sînt mari averi domnești, strînsoarea, rodul Atîtor lacrimi și sudori cumplite. IOSIF, V. 69. 2. (Învechit) Colecție. [Viena are] o altă mare zidire unde au strînsoare de mulțime și feliurimi de monede antici, foarte vechi, și alte asemenea de mult preț. GOLESCU, Î. 50. Vrednic de pedeapsă este cel ce va fi venit în Viena și nu va fi văzut acea mare zidire întru care este strînsoare de arme. id. ib. 47.
strânsoáre s. f., g.-d. art. strânsórii; pl. strânsóri
strânsoáre s. f., g.-d. art. strânsórii; pl. strânsóri
STRÂNSOÁRE s. v. apăsare.
STRÂNSOÁRE s. v. agoniseală, agonisire, agonisită, asuprire, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strângere, strâns, suferință, supliciu, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire.
STRÂNSOÁRE ~ori f. 1) v. STRÂNGERE. 2) Suportare a unei acțiuni de strângere de către un obiect oarecare. 3) v. STRÂMTOARE. 4) fig. Limitare a libertății de acțiune; constrângere. 5) Roadă strânsă într-un an; recoltă. /strâns + suf. ~oare
strânsoare f. 1. strângere: strânsoare de mână; 2. recoltă; 3. colică la prunci.
strînsoáre f., pl. orĭ. Acțiunea de a strînge. Îmbrățișare puternică. Constrîngere, silă violentă: numaĭ de datorniciĭ Turcĭ mare strînsoare și silă era (Cost. 1, 291), a face cuĭva strînsoare. Tăĭeturĭ, colică. Recoltă strînsă. L. V. Reuniune.
strînsoare s. v. AGONISEALĂ. AGONISIRE. AGONISITĂ. ASUPRIRE. CALVAR. CANON. CAZNĂ. CHIN. COLICĂ. CONSTRÎNGERE. CONTRACTARE. CONTRACȚIE. CONVULSIE. CRAMPĂ. DIFICULTATE. DISPOZIȚIE. DURERE. ECONOMIE. EXPLOATARE. FORȚĂ. HOTĂRÎRE. IMPAS. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎMPILARE. ÎNCLEȘTARE. ÎNCURCĂTURĂ. ÎNGUSTIME. ÎNLĂNȚUIRE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. ORDIN. PATIMĂ. PEDEAPSĂ. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PORUNCĂ. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. RECOLTĂ. ROD. SANCȚIUNE. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SILĂ. SILNICIE. SPASM. STRÎNGERE. STRÎNS. SUFERINȚĂ. SUPLICIU. TETANIE. TORTURĂ. URGISIRE. VIOLENȚĂ. ZGÎRCIRE.
STRÎNSOARE s. apăsare, greutate, presare, presiune, (rar) strînsură. (Simțea o ușoară ~.)

strânsoare dex

Intrare: strânsoare
strânsoare substantiv feminin