Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru str├ónsoare

STR├éNSO├üRE, str├ónsori, s. f. I. 1. (Senza╚Ťie de) ap─âsare, (de) presiune; ├«ncle╚Ötare. 2. Fig. ├Ängr─âdire, constr├óngere. ÔÖŽ (├Änv.) Cazn─â, chin, suferin╚Ť─â. 3. Loc ├«ngust, str├ómt; calitatea, caracterul unui loc ├«ngust, str├ómt; ├«ngustime. II. 1. (Pop.) Recolt─â. ÔÖŽ Bog─â╚Ťie, averi acumulate. 2. (├Änv.) Colec╚Ťie. ÔÇô Str├óns2 + suf. -oare.
STR├éNSO├üRE, str├ónsori, s. f. I. 1. (Senza╚Ťie de) ap─âsare, (de) presiune; ├«ncle╚Ötare. 2. Fig. ├Ängr─âdire, constr├óngere. ÔÖŽ (├Änv.) Cazn─â, chin, suferin╚Ť─â. 3. Loc ├«ngust, str├ómt; calitatea, caracterul unui loc ├«ngust, str├ómt; ├«ngustime. II. 1. (Pop.) Recolt─â. ÔÖŽ Bog─â╚Ťie, averi acumulate. 2. (├Änv.) Colec╚Ťie. ÔÇô Str├óns2 + suf. -oare.
STR├ÄNSO├üRE, str├«nsori, s. f. I. 1. Faptul de a str├«nge; ap─âsare, presiune; ├«ncle╚Ötare. ├Ä╚Öi f─âcuser─â ╚Ťig─âri. Pentru cei care aveau m├«inile prea umflate de str├«nsoarea fr├«nghiilor, c├«nd fuseser─â adu╚Öi, sau degetele zdrobite ├«n b─âtaie, r─âsuceau ╚Ťig─âri ceilal╚Ťi. DUMITRIU, B. F. 157. Foarte frumos, domnule b─âdie, zise ea ├«n sf├«r╚Öit, desf─âc├«ndu-╚Öi u╚Öor m├«nile din str├«nsoarea mea ╚Öi a╚Öez├«ndu-se pe un scaun. HOGA╚ś, M. N. 21. Se tr├«nte╚Öte pe br├«nci ├«n pat, ├«╚Öi reazim─â inima, ├«n care simte o str├«nsoare nedefinit─â, pe m├«na dreapt─â, ╚Öi pe cea st├«ng─â fruntea cald─â. CARAGIALE, S. 62. 2. Supraveghere strict─â; ├«ngr─âdire, constr├«ngere. Acu ├«ncepe cu adev─ârat pentru o domni╚Ť─â via╚Ťa, c├«nd scap─â de str├«nsoare ╚Öi intr─â ├«n lume. Slobod─â este dup─â asta s─â fac─â a╚Öa cum ├«i place. SADOVEANU, Z. C. 332. Adeseori noaptea m─â scol, ascult, ╚Öi aud pa╚Öi in p─âretele meu. Iat─â subt ce str├«nsoare tr─âiesc, Tisbe. NEGRUZZI, S. III 406. ÔŚŐ Fig. A r─âilor pove╚Ťe ╚Üin duhul ├«n str├«nsoare. NEGRUZZI, S. II 180. 3. Faptul de a fi str├«ns, ├«nghesuit; ├«nghesuial─â. Din str├«nsoarea podurilor de peste g├«rl─â, lumea se revars─â spre biserica Domni╚Ťa B─âla╚Öa. CAMIL PETRESCU, O. II 254. 4. (├Änvechit) Chin, suferin╚Ť─â. Nu putem sc─âpa din foc, De-a╚Öa moarte cu necaz... De-a╚Öa moarte cu str├«nsori, F─âr─â fra╚Ťi, f─âr─â surori. HODO╚ś, P. P. 230. II. 1. (Regional) Ceea ce se adun─â de pe c├«mp ╚Öi se duce acas─â, pentru a fi p─âstrat; recolt─â. ├Än anul acesta s-au ├«nt├«mplat c─â omul au f─âcut mai mult─â str├«nsoare, dec├«t avea ├«n to╚Ťi anii de mai nainte. SBIERA, P. 151. ÔÖŽ Bog─â╚Ťie, averi acumulate, bunuri. Chervane vechi, c─âru╚Ťe cu bucate Se duc spre mun╚Ťi ╚Öi curg mereu din zare. S├«nt mari averi domne╚Öti, str├«nsoarea, rodul At├«tor lacrimi ╚Öi sudori cumplite. IOSIF, V. 69. 2. (├Änvechit) Colec╚Ťie. [Viena are] o alt─â mare zidire unde au str├«nsoare de mul╚Ťime ╚Öi feliurimi de monede antici, foarte vechi, ╚Öi alte asemenea de mult pre╚Ť. GOLESCU, ├Ä. 50. Vrednic de pedeaps─â este cel ce va fi venit ├«n Viena ╚Öi nu va fi v─âzut acea mare zidire ├«ntru care este str├«nsoare de arme. id. ib. 47.
strânsoáre s. f., g.-d. art. strânsórii; pl. strânsóri
strânsoáre s. f., g.-d. art. strânsórii; pl. strânsóri
STRÂNSOÁRE s. v. apăsare.
STR├éNSO├üRE s. v. agoniseal─â, agonisire, agonisit─â, asuprire, calvar, canon, cazn─â, chin, colic─â, constr├óngere, contractare, contrac╚Ťie, convulsie, cramp─â, dificultate, dispozi╚Ťie, durere, economie, exploatare, for╚Ť─â, hot─âr├óre, impas, ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, ├«mbr─â╚Ťi╚Öat, ├«mpilare, ├«ncle╚Ötare, ├«ncurc─âtur─â, ├«ngustime, ├«nl─ân╚Ťuire, n─âp─âstuire, opresiune, oprimare, ordin, patim─â, pedeaps─â, persecutare, persecu╚Ťie, porunc─â, prigoan─â, prigonire, recolt─â, rod, sanc╚Ťiune, schingiuire, schingiuit, sil─â, silnicie, spasm, str├óngere, str├óns, suferin╚Ť─â, supliciu, tetanie, tortur─â, urgisire, violen╚Ť─â, zg├órcire.
STR├éNSO├üRE ~ori f. 1) v. STR├éNGERE. 2) Suportare a unei ac╚Ťiuni de str├óngere de c─âtre un obiect oarecare. 3) v. STR├éMTOARE. 4) fig. Limitare a libert─â╚Ťii de ac╚Ťiune; constr├óngere. 5) Road─â str├óns─â ├«ntr-un an; recolt─â. /str├óns + suf. ~oare
strânsoare f. 1. strângere: strânsoare de mână; 2. recoltă; 3. colică la prunci.
str├«nso├íre f., pl. or─ş. Ac╚Ťiunea de a str├«nge. ├Ämbr─â╚Ťi╚Öare puternic─â. Constr├«ngere, sil─â violent─â: numa─ş de datornici─ş Turc─ş mare str├«nsoare ╚Öi sil─â era (Cost. 1, 291), a face cu─şva str├«nsoare. T─â─şetur─ş, colic─â. Recolt─â str├«ns─â. L. V. Reuniune.
str├«nsoare s. v. AGONISEAL─é. AGONISIRE. AGONISIT─é. ASUPRIRE. CALVAR. CANON. CAZN─é. CHIN. COLIC─é. CONSTR├ÄNGERE. CONTRACTARE. CONTRAC╚ÜIE. CONVULSIE. CRAMP─é. DIFICULTATE. DISPOZI╚ÜIE. DURERE. ECONOMIE. EXPLOATARE. FOR╚Ü─é. HOT─éR├ÄRE. IMPAS. ├ÄMBR─é╚ÜI╚śARE. ├ÄMBR─é╚ÜI╚śAT. ├ÄMPILARE. ├ÄNCLE╚śTARE. ├ÄNCURC─éTUR─é. ├ÄNGUSTIME. ├ÄNL─éN╚ÜUIRE. N─éP─éSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. ORDIN. PATIM─é. PEDEAPS─é. PERSECUTARE. PERSECU╚ÜIE. PORUNC─é. PRIGOAN─é. PRIGONIRE. RECOLT─é. ROD. SANC╚ÜIUNE. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SIL─é. SILNICIE. SPASM. STR├ÄNGERE. STR├ÄNS. SUFERIN╚Ü─é. SUPLICIU. TETANIE. TORTUR─é. URGISIRE. VIOLEN╚Ü─é. ZG├ÄRCIRE.
STR├ÄNSOARE s. ap─âsare, greutate, presare, presiune, (rar) str├«nsur─â. (Sim╚Ťea o u╚Öoar─â ~.)

Strânsoare dex online | sinonim

Strânsoare definitie

Intrare: strânsoare
strânsoare substantiv feminin