strânsătură definitie

6 definiții pentru strânsătură

STRÂNSĂTÚRĂ, strânsături, s. f. (Reg.) 1. Strângere. 2. Strânsură (I 1). – Strâns2 + suf. -ătură.
STRÂNSĂTÚRĂ, strânsături, s. f. (Reg.) 1. Strângere. 2. Strânsură (I 1). – Strâns2 + suf. -ătură.
STRÎNSĂTÚRĂ, strînsături, s. f. (Regional) 1. Strîngere (I 2). Unuia arunca o ochire, altuia un zîmbet, celuilalt o strînsătură de mînă. GANE, N. I 101. 2. Adunare de oameni. Se întîmplă odată că bătrînii au dat clacă în tors, la care au venit și o servitoare de la împăratul... căci în toate strînsăturile trimetea țiganca pe cîte cineva. RETEGANUL, P. II 36.
strânsătúră (reg.) s. f., g.-d. art. strânsătúrii; pl. strânsătúri
strânsătúră s. f., g.-d. art. strânsătúrii; pl. strânsătúri
strînsătúră f., pl. ĭ. Strîngere (de ex. în brațe). Felu de a strlnge. Lucrurĭ strînse. Cîrcel, colică.

strânsătură dex

Intrare: strânsătură
strânsătură substantiv feminin