Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru str├ómtoare

STR├éMTO├üRE, str├ómtori, s. f. 1. Loc str├ómt, ├«ngust, ├«ntre mun╚Ťi sau ├«ntre dealuri; defileu, trec─âtoare. ÔÖŽ P. gener. Loc ├«ngust. 2. F├ó╚Öie ├«ngust─â de ap─â care leag─â dou─â m─âri sau oceane ╚Öi se afl─â ├«ntre dou─â por╚Ťiuni de uscat apropiate. 3. Faptul de a fi str├ómt. 4. Fig. Situa╚Ťie grea, st├ónjenitoare (datorit─â lipsei de bani); ├«ncurc─âtur─â, jen─â (financiar─â). ÔÇô Str├ómt + suf. -oare.
STR├éMTO├üRE, str├ómtori, s. f. 1. Loc str├ómt, ├«ngust, ├«ntre mun╚Ťi sau ├«ntre dealuri; defileu, trec─âtoare. ÔÖŽ P. gener. Loc ├«ngust. 2. F├ó╚Öie ├«ngust─â de ap─â care leag─â dou─â m─âri sau oceane ╚Öi se afl─â ├«ntre dou─â por╚Ťiuni de uscat apropiate. 3. Faptul de a fi str├ómt. 4. Fig. Situa╚Ťie grea, st├ónjenitoare (datorit─â lipsei de bani); ├«ncurc─âtur─â, jen─â (financiar─â). ÔÇô Str├ómt + suf. -oare.
STR├ÄMTO├üRE, str├«mtori, s. f. 1. Loc str├«mt, ├«ngust ├«ntre mun╚Ťi sau ├«ntre dealuri; pas, defileu, cheie. V. trec─âtoare. Cum ie╚Öim din vatra satului, cotim la st├«nga ╚Öi intr─âm, pe spintec─âtura Jiului, ├«n str├«mtoarea mun╚Ťilor. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 133. Aceast─â str├«mtoare, numit─â Valea C─âlug─ârenilor, fu aleas─â de Mihai spre a sluji de Termopile rom├«nilor. B─éLCESCU, O. I 197. ÔÖŽ Loc ├«ngust. Mai merge el ├«nainte prin codru c├«t merge ╚Öi la o str├«mtoare numai iat─â c─â sp├«nul iar ├«i ies─â ├«nainte, pref─âcut ├«n alte straie. CREANG─é, P. 200. N-a╚Ťi auzit de-un Jian... Care ├«mbl─â pin p─âduri... ╚śi p├«nde╚Öte la str├«mtori, De despoaie negustori, ╚śi tot prinde la boieri, De-i cur─â╚Ť─â de averi? ALECSANDRI, P. P. 159. 2. F├«╚Öie ├«ngust─â de ap─â care leag─â dou─â m─âri sau care se afl─â ├«ntre dou─â por╚Ťiuni de uscat. Trecem prin str├«mtoarea Caraib─â, ├«ntre Haiti ╚Öi Cuba. RALEA, O. 35. Iar azi acelui loc i se zice str├«mtoarea de la Gibraltar. ISPIRESCU, U. 56. 3. Faptul de a fi str├«mt; ├«ngustime. ╚śi tot mai lumin─â se face; S-albe╚Öte str├«mtoarea c─âr─ârii, Pe r├«nd dep─ârt─ârile z─ârii S-apropie-ncet. CO╚śBUC, P. II 8. Mihai vru a se folosi de pozi╚Ťia ╚Öi str├«mtoarea acestui loc, ca... s─â fac─â mul╚Ťimea turcilor nefolositoare ╚Öi ca s─â se poat─â astfel lupta cu d├«n╚Öii cu puteri egale. B─éLCESCU, O. I 197. 4. Fig. Situa╚Ťie grea, lips─â (mai ales de bani), ├«ncurc─âtur─â, ananghie. Mai spui c─â nu e bine s─â aib─â omul un porumbel la casa lui. Uite c─â folose╚Öte ╚Öi el la o str├«mtoare. Azi o s─â avem o ciulama bun─â. PAS, Z. I 131.
str├ómto├íre s. f., g.-d. art. str├ómt├│rii; (locuri ├«nguste, bra╚Ťe de mare) pl. str├ómt├│ri
strâmtoáre s. f., g.-d. art. strâmtórii; (locuri înguste) pl. strâmtóri
STRÂMTOÁRE s. 1. v. pas. 2. v. chei.
STRÂMTOÁRE s. v. dificultate, impas, încurcătură, îngustime.
STR├éMTO├üRE ~├│ri f. 1) Trec─âtoare ├«ngust─â ├«n mun╚Ťi (pe unde se poate trece pe jos); strung─â. 2) Spa╚Ťiu restr├óns; ├«ngustime. 3) F├ó╚Öie ├«ngust─â de ap─â, str├ómtorat─â de uscat, care leag─â dou─â bazine acvatice (m─âri sau oceane). 4) fig. Situa╚Ťie (material─â) grea; ananghie. ÔŚŐ A se afla (sau a fi) la ~ a fi ├«ntr-un impas. /str├ómt + suf. ~toare
Bering m. navigator danez ├«n serviciul Rusiei, descoperi marea ╚Öi str├ómtoarea ce-i poart─â numele (1725-1728). ÔĽĹ 1. (Str├ómtoarea de), bra╚Ť de mare ├«ntre Azia ╚Öi America de N.; 2. (Marea de), partea septentrional─â a Oceanului Pacific, ├«ntre Azia ╚Öi America.
Cook n. 1. (Arhipelagul), insule engleze ├«n Polinezia, descoperite de Cook: 20.000 loc.; 2. (Str├ómtoarea), bra╚Ť de mare ├«ntre cele dou─â insule principale din Noua-Zelanda.
Magellan m. celebru navigator portugez, descoperi str├ómtoarea ce-i poart─â numele (1470-1521). ÔĽĹ (Str├ómtoarea), bra╚Ť de mare ├«ntre extremitatea sudic─â a Americei de S. ╚Öi arhipelagul ╚Ü─ârii-de-Foc.
str├ómtoare f 1. loc str├ómt sau ├«nfundat ├«ntre doi mun╚Ťi: str├ómtoarea Termopilelor; 2. bra╚Ť ├«ngust de mare ├«ntre dou─â uscaturi: str├ómtoarea de Gibraltar; 3. fig. lips─â mare: se afl─â ├«n mare str├ómtoare.
str├«mto├íre f., pl. or─ş (d. str├«mt). Loc str├«mt (drum ├«ngust pe ap─â sa┼ş pe uscat): str├«mtoarea Bosforulu─ş, str├«mtoarea Termopilelor. Fig. Nevo─şe mare, ananghie (s─âr─âcie sa┼ş pericul din partea du╚Ömanilor): a fi la str├«mtoare, ├«n mare str├«mtoare.
strîmtoare s. v. DIFICULTATE. IMPAS. ÎNCURCĂTURĂ. ÎNGUSTIME.
STR├ÄMTOARE s. (GEOGR.) 1. pas, trec─âtoare, (pop.) plai, strung─â, (reg.) ob├«r╚Öie, (├«nv.) potec─â, str├«mtur─â. (~ea Oituz.) 2. chei (pl.), defileu, (pop.) strung─â, (├«nv.) sp─ârtur─â, str├«mtur─â. (O ~ ├«n Carpa╚Ťi.)
str├ómto├íre, str├ómtori, s. f. ÔÇô 1. Loc str├ómt. 2. Trec─âtoare, defileu. ÔÖŽ (top.) Str├ómtori-Firiza, lac de acumulare format cu ajutorul unui baraj, construit ├«ntre anii 1961-1963, cu un volum de 17,6 milioane mc de ap─â ╚Öi o suprafa╚Ť─â de 110 ha. Coronamentul barajului are o lungime de 165 m ╚Öi o ├«n─âl╚Ťime de 52 m. Barajul a fost amenajat ├«n punctul Str├ómtori, de la poalele Vf. Igni╚Ö, nu departe de confluen╚Ťa Firizei cu Valea Roman─â. Lungimea lacului este de 3 km, iar l─â╚Ťimea de 1 km. Unitatea hidroenergetic─â Str├ómtori are o putere de 4.000 kw. ├Än aval, apele lacului sunt folosite ╚Öi de c─âtre hidrocentrala Baia Mare, precum ╚Öi pentru alimentarea cu ap─â potabil─â ╚Öi industrial─â (Ujvari, 1972: 252; Decei, 1981: 32). ÔÇô Din str├ómt + suf. -oare (Scriban, DEX, MDA).
DANEMARCA 1. Regatul Danemarcii (Kongeriget Danmark), stat ├«n NV Europei, cuprinz├ónd o parte din Pen. Iutlanda ╚Öi Arh. Danez (482 de insule, dintre care 100 sunt locuite); 43,2 mii km2; 5,19 mil. loc. (1993). Limba oficial─â: daneza. Religia: cre╚Ötin─â (luterani 88,2%, catolici 1,6%). Cap.: Copenhaga. Ora╚Öe pr.: ├ůrhus, Odense, ├ůlborg. Este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n ├«n 14 regiuni (amtskommune) ╚Öi dou─â municipalit─â╚Ťi (kommune). Relief de c├ómpie (alt. max. 173 m), insulele fiind desp─âr╚Ťite de numeroase str├ómtori. Clim─â temperat-oceanic─â, cu ierni relativ bl├ónde ╚Öi veri r─âcoroase. Expl. de gaze naturale (3.249 mil. m3, 1990), petrol (7,6 mil. t, 1990), sulf ╚Öi sare (550 mil. t, 1990). Ind. complex─â ╚Öi diversificat─â, cu tradi╚Ťie ├«n constr. navale (vase de pasageri, pesc─âre╚Öti) ╚Öi ├«n ind. alim. (conserve de fructe, carne ╚Öi pe╚Öte, zah─âr, produse lactate, uleiuri vegetale, bere ÔÇô 9,6 mil. hl, 1990, ciocolat─â, ╚Ťigarete). Alte produse ind.: energie electric─â (32,8 md. kWh, 1990), utilaje pentru ind. alim., motoare Diesel navale, produse electronice ╚Öi electrotehnice, mijloace de transport, mobil─â, ceramic─â fin─â. Agricultura este specializat─â ├«n cre╚Öterea intensiv─â a animalelor: bovine (2,24 mil. capete, 1990), porcine (9,5 mil. capete, 1990), p─âs─âri (15,5 mil. capete, 1990). 59,6% din supr. ╚Ť─ârii o reprezint─â terenurile arabile, 5% p─â╚Öunile, iar 11,4% p─âdurile. Important─â produc╚Ťie de lapte, unt (931 mii t, 1990), br├ónzeturi (295 mii t, 1990), carne de porc (1,3 mil. t, 1990), ou─â etc. Culturi principale: gr├óu (3,9 mil. t, 1990), secar─â, orz (5 mil. t, 1990), plante furajere, cartofi, sfecl─â de zah─âr (3,3 mil. t, 1990), legume. Pomicultur─â. Pescuit intens (1,83 mil. t, 1989). C. f. (1990): 2.838 km (230 km electrificate, 1989); numeroase linii de feribot leag─â ├«ntre ele insulele daneze sau fac leg─âtura cu restul Europei, inclusiv cu Pen. Scandinav─â. C─âi rutiere (1991): 71.063 km (835 km autostr─âzi, 1990); 1,6 mil. autoturisme (1990). Flota comercial─â: 8,2 mil. tdw (1991). Moneda: 1 krone (coroana danez─â) = 100 ├Şre. Turism: 8,9 mil. (1990). Export (1990): utilaje, ma╚Öini ╚Ťi mijloace de transport, produse alim., chim., agricole ╚Ö.a. Import (1991): echipament ind. ╚Öi mijloace de transport, bunuri ind. de larg consum, produse chimice, combustibili, produse siderurgice, metale neferoase ╚Ö.a. Din regatul D., mai fac parte, cu autonomie intern─â, Ins. Groenlanda ╚Öi Ins. Feroe. ÔÇô Istoric. Terit D. a fost locuit ├«n Antic. de popula╚Ťiile germanice (cimbri, iu╚Ťi, angli ╚Öi saxoni), iar din sec. 5-6 de dani, veni╚Ťi din S Pen. Scandinave. Regatul danez, ├«ntemeiat ├«n sec. 10 de Gorm cel B─âtr├ón (?-c. 940), a cunoscut o maxim─â ├«ntindere ├«n timpul regelui Knud cel Mare (1019-1035), sub a c─ârui st─âp├ónire s-au aflat, pentru scurt─â vreme, Anglia ╚Öi Norvegia. ├Än sec. 10 este adoptat cre╚Ötinismul. ├Än sec. 13 ╚Öi la ├«nceputul 14, Regatul danez a trecut, a urmare a hegemoniei politice ╚Öi a expansiunii comerciale a Hansei, printr-o profund─â criz─â economic─â ╚Öi politic─â. La sf├ór╚Öitul sec. 14 s-a produs redresarea regatului sub domnia Margaretei I (1387-1412), care a impus, ├«n 1397, ├«ncheierea Uniunii de la Kalmar dintre D., Suedia ╚Öi Norvegia, D. av├ónd rolul de hegemon. ├Än a doua jum─âtate a sec. 16, D. a cucerit, ├«n lupt─â cu Ordinul Livonian ╚Öi Suedia, suprema╚Ťia ├«n Marea Baltic─â. Adopt├ónd luteranismul ├«n 1536, D. a participat la R─âzboiul de 30 de Ani, ├«n urma c─âruia a pierdut, ├«n 1648, toate posesiunile sale din S Pen. Scandinave ╚Öi din M. Baltic─â. ├Än sec. 18, D. a cunoscut o perioad─â mare de ├«nflorire economic─â (agricultur─â ╚Öi comer╚Ť), favorizat─â, ├«ntre altele, ╚Öi de promovarea unei politici de neutralitate. Aliat─â a Fran╚Ťei ├«n timpul r─âzboaielor napoleoneene, D. a fost constr├óns─â s─â cedeze Suediei, prin Pacea de la Kiel (1814), Norvegia, iar Helgolandul a trecut la Anglia. Prin hot─âr├órile Congresului de la Viena (1814-1815), D. a primit terit. Schleswig ╚Öi Holstein, iar ├«n 1816, ├«n urma acordului cu Prusia, a ob╚Ťinut ducatul Lauenburg. ├Än perioada evenimentelor revolu╚Ťionare din 18148-1849, D. a devenit monarhie constitu╚Ťional─â. ├Än 1864, ├«nvins─â ├«n r─âzboiul cu Prusia ╚Öi Austria, D. a pierdut ducatele Holstein, Schleswig ╚Öi Lauenburg (partea de N a Schleswig-ului a revenit D., ├«n 1920, ├«n urma unui plebiscit). ├Än anii primului r─âzboi mondial, D. s-a declarat neutr─â; ├«n 1918, D. a recunoscut independen╚Ťa Islandei, care r─âm├óne ├«ns─â legat─â de D. (p├ón─â ├«n 1944) printr-o uniune personal─â. ├Äntre 1924 ╚Öi 1940 (cu excep╚Ťia anilor 1926-1929), la conducerea ╚Ť─ârii s-au aflat guverne social-democrate. Ocupat─â (apr. 1940-mai 1945) de trupele germane. ├Än anul 1979, D. a acordat autonomie intern─â Groenlandei. Dup─â al doilea r─âzboi mondial, guvernele sunt formate, mai ales, de social-democra╚Ťi. Membr─â a N.A.T.O (din 1949), a Consiliului Nordic (din 1952), a A.E.L.S.-ului (1960-1972), a Uniunii Europene (din 1972). D. este o monarhie ereditar─â constitu╚Ťional─â. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de suveran ╚Öi de un parlament unicameral (Folketing), iar cea executiv─â de un cabinet condus de un prim-min. 2. Str├ómtoarea Danemarcii, str. ├«ntre Ins. Groenlandei ╚Öi Islanda, str─âb─âtut─â de curentul rece al Groenlandei de Est ╚Öi curentul cald al Islandei de Vest. L─â╚Ťime min. c. 287 km; ad. max.: 227 m. Une╚Öte Oc. Arctic cu Oc. Atlantic.
a naviga ├«n str├ómtoarea Dardanele (glum. ÔÇô d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.
strâmtoare, strâmtori s. f. (er.) vagin.

Strâmtoare dex online | sinonim

Strâmtoare definitie

Intrare: strâmtoare
strâmtoare substantiv feminin