stoper definitie

12 definiții pentru stoper

STÓPER, (1) stoperi, s. m., (2) stopere, s. n. 1. S. m. Fundaș situat în central liniei de apărare a unei echipe de fotbal. 2. S. n. (Ind. extractivă) Perforator (cu acțiune pneumatică) utilizat pentru forarea de jos în sus a găurilor verticale. – Din engl. stopper.
STÓPER, stoperi, s. m. Fundaș situat în centrul liniei de apărare a unei echipe de fotbal. – Din engl. stopper.
stóper1 (persoană) s. m., pl. stóperi
stóper2 (obiect) s. n., pl. stópere
stóper (persoană) s. m., pl. stóperi
stóper (obiect) s. n., pl. stópere
STÓPER s. v. fundaș.
STÓPER s.m. Jucător la fotbal care are însărcinarea de a supraveghea pe centrul înaintaș advers, pe care îl stopează când acesta înaintează cu mingea. // s.n. Ceasornic de precizie care înregistrează minutele, secundele și zecimile de secundă, uneori și sutimile de secundă, având și o scară de viteze. [< engl. stopper].
STÓPER s.n. Ciocan perforator folosit la forarea găurilor verticale de jos în sus. [< germ. Stopper].
STÓPER1 I. s. m. jucător la fotbal care are însărcinarea de a supraveghea pe centrul înaintaș advers, pe care îl stopează când acesta înaintează cu mingea. II. s. n. ceasornic de precizie care înregistrează minutele, secundele și zecimile, uneori și sutimile de secundă, având și o scară de viteze. (< engl. stopper)
STÓPER2 s. n. ciocan perforator la forarea găurilor verticale de jos în sus. (< germ. Stopper)
STÓPER ~i m. (în cadrul unei echipe de fotbal) Jucător care îndeplinește funcția de centru al apărării. /<engl. stopper

stoper dex

Intrare: stoper (persoană; -i)
stoper persoană; -i substantiv masculin
Intrare: stoper (obiect; -e)
stoper obiect; -e substantiv neutru