stop definitie

2 intrări

17 definiții pentru stop

NON-STÓP adj. invar., adv. (Care este) fără întrerupere; continuu. – Din engl., fr. non-stop.
STOP interj., (2, 3) stopuri, s. n. 1. Interj. Stai! Oprește! ♦ (În telegrame, ca termen convențional pentru a marca sfârșitul unei fraze) Punct! 2. S. n. Oprire bruscă a mingii, a pucului la unele jocuri sportive. 3. S. n. Semafor care reglează circulația la intersecția străzilor; lampă de semnalizare cu lumină roșie-portocalie, montată în spatele unui autovehicul, care indică frânarea acestuia. 4. S. n. (Cin.; în compusele) Stop-cadru = efect folosit în cinematografie și televiziune, constând în oprirea mișcării și menținerea unei imagini staționare, după care se reia mișcarea, din faza la care a fost oprită. Stop-camera = procedeu de filmare combinată care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru, în efecturea unor modificări scenice și reluarea filmării. – Din fr., engl. stop.
STOP interj., (2, 3) stopuri, s. n. 1. Interj. Stai! Oprește! ♦ (În telegrame, ca termen convențional pentru a marca sfârșitul unei fraze) Punct! 2. S. n. Oprire bruscă a mingii, a pucului la unele jocuri sportive. 3. S. n. Semafor care reglează circulația la întretăierea străzilor; lampa din spate a unui autovehicul, care se aprinde când autovehiculul frânează. 4. S. n. (Cin.; în compusele) Stop-cadru = efect folosit în cinematografie și televiziune, constând în oprirea mișcării și menținerea unei imagini staționare, după care se reia mișcarea, din faza la care a fost oprită. Stop-camera = procedeu de filmare combinată care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru, în efectuarea unor modificări scenice și reluarea filmării. – Din fr., engl. stop.
STOP interj. (În terminologia navală, sportivă etc.) Stai! oprește! Se auzi zbîrnîind telegraful de la mașină. Stop!... Înapoi toată viteza! BART, S. M. 53. Apropiați de mal, prin vijîitul luncii deosebirăm deodată umbra unui șlep. «Stop!» răcni gardianul. Și un marinar întinse cangea și o înfipse în coasta șlepului. DUNĂREANU, CH. 95. ♦ Termen convențional folosit în telegrame pentru a marca sfîrșitul unei fraze; punct. ♦ (Substantivat, n.) Semafor care reglează circulația la întretăierea străzilor. O stradă, încă una... un stop cu lumina roșie. BOGZA, A. Î. 217. ♦ Lampa din spate a unui autovehicul, care se aprinde cînd se frînează.
non-stóp adj. invar., adv.
stop1 interj.
stop2 s. n., pl. stópuri
stop interj.
stop s. n., pl. stópuri
STOP s., interj. 1. s. autostop, semafor, (rar) semnalizator. (~ pentru circulația rutieră.) 2. interj. oprește!, stai! 3. interj. ajunge!, atât!, basta!, destul!, gata!, isprăvește!, încetează!, punct!, sfârșește!, stai!, termină!, (reg.) halt!, (fam. și peior.) ho!
STOP interj. Stai, oprește! // s.n. 1. Semafor pentru reglarea circulației, folosit la întretăierile străzilor. ♦ Panou care impune în mod obligatoriu oprirea la intersecție. ♦ Lampă de semnalizare montată la partea din spate a unui autovehicul și care se aprinde când se acționează frânele acestuia. 2. Oprirea mingii (cu piciorul la fotbal) și a pucului (la hochei). 3. Termen folosit în telegrafie pentru separarea frazelor în locul punctului. 4. (Med.) Stop cardiac = oprirea temporară a inimii ca urmare a lipsei oxigenului necesar; stop respirator = oprirea temporară a respirației datorită intoxicării cu gaze, cu medicamente, electrocutării etc. 5. (Cinem.) Stop-cadru = efect constând în oprirea momentană a mișcării, persistența imaginii statice și reluarea mișcării la faza la care a fost oprită; stop-camera = procedeu de filmare combinată, care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru, efectuarea unor modificări scenice și reluarea filmării. [< fr., engl. stop].
STOP I. interj. 1. stai! oprește! 2. (în telegrafie, pentru separarea frazelor) punct! II. s. n. 1. semafor pentru reglarea circulației rutiere; panou care impune în mod obligatoriu oprirea la intersecție. ♦ lampă de semnalizare montată la partea din spate a unui autovehicul, care se aprinde când sunt acționate frânele acestuia. 2. oprirea balonului la fotbal și la hochei. ♦ (tenis) minge trimisă scurt, lângă fileu, când adversarul se află plasat pe fundul terenului. 3. stop cardiac = oprirea temporară a inimii ca urmare a lipsei oxigenului necesar; stop respirator = oprirea temporară a respirației, datorită intoxicării cu gaze, cu medicamente, electrocutării etc. 4. stop-cadru = imagine asupra căreia se oprește momentan aparatul de filmat; stop-camera = procedeu de filmare combinată constând în oprirea bruscă a aparatului de filmat și a personajelor din cadru, efectuarea unor modificări scenice și realuarea filmării. 5. unghi format de frunte și linia botului, care poate caracteriza o rasă de animale. (< fr., engl. stop)
STOP1 interj. (se folosește ca strigăt pentru a opri pe cineva să facă o acțiune) Stai! Oprește! /<fr., engl. stop
STOP2 ~uri n. 1) Semafor pentru reglarea circulației la intersecția străzilor. 2) Far mic (de obicei roșu) montat în partea de dinapoi a unui autovehicul pentru a semnaliza frânarea. 3) sport Oprire bruscă a mingii sau a pucului. /<fr., engl. stop
*stop interj. (fr. engl. stop. V. stopez). Barb. Stăĭ, oprește-te (comandă unuĭa care conduce un vapor ș. a.).
STOP s., interj. 1. s. autostop, semafor, (rar) semnalizator. (~ pentru circulația rutieră.) 2. interj. ajunge!, atît!, basta!, destul!, gata!, isprăvește!, încetează!, punct!, sfîrșește!, stai!, termină!, (reg.) halt!, (fam. și peior.) ho!
a fi pe roșu / pe stop expr. (eufem.d. femei) a fi la menstruație / la ciclu.

stop dex

Intrare: stop
stop interjecție substantiv neutru
Intrare: non-stop
non 1 pref. prefix element de compunere
non-stop
stop interjecție substantiv neutru