stereomecanică definitie

6 definiții pentru stereomecanică

STEREOMECÁNICĂ s. f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor solide rigide. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréomécanique.
STEREOMECÁNICĂ s. f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor solide rigide. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréomécanique.
stereomecánică s. f., g.-d. art. stereomecánicii
STEREOMECÁNICĂ s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului și mișcării corpurilor solide rigide. [Gen. -cii. / cf. fr. stéréomécanique].
STEREOMECÁNICĂ s. f. ramură a mecanicii care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor solide rigide. (< fr. stéréomécanique)
STEREOMECÁNICĂ f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul mișcării și echilibrului corpurilor solide; mecanica solidelor. /<fr. stéréomécanique

stereomecanică dex

Intrare: stereomecanică
stereomecanică substantiv feminin