Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru stereografie

STEREOGRAF├ŹE s. f. Reprezentare a corpurilor solide prin proiectarea lor pe o suprafa╚Ť─â plan─â. [Pr.: -re-o-] ÔÇô Din fr. st├ęr├ęographie.
STEREOGRAF├ŹE s. f. Reprezentare a corpurilor solide prin proiectarea lor pe o suprafa╚Ť─â plan─â. [Pr.: -re-o-] ÔÇô Din fr. st├ęr├ęographie.
STEREOGRAF├ŹE s. f. Reprezentare a corpurilor solide prin proiectarea lor pe o suprafa╚Ť─â plan─â.
stereograf├şe (-re-o-gra-) s. f., art. stereograf├şa, g.-d. stereograf├şi, art. stereograf├şei
stereograf├şe s. f. (sil. -re-o-gra-), art. stereograf├şa, g.-d. stereograf├şi, art. stereograf├şei
STEREOGRAF├ŹE s.f. Arta de a reprezenta prin proiec╚Ťii corpurile solide pe o suprafa╚Ť─â plan─â. [Gen. -iei. / < fr. st├ęr├ęographie, cf. gr. stereos ÔÇô solid, graphe ÔÇô scriere].
STEREOGRAF├ŹE s. f. arta de a reprezenta prin proiec╚Ťii forma corpurilor solide pe o suprafa╚Ť─â plan─â. (< fr. st├ęr├ęographie)
STEREOGRAF├ŹE f. Tehnica proiect─ârii corpurilor solide pe o suprafa╚Ť─â plan─â. /<fr. st├ęr├ęographie
*stereograf├şe f (vgr. stere├│s, s├│lid, ╚Öi grafie). Arta de a reprezenta solidele proiect├«ndu-le pe o suprafa╚Ť─â plan─â.
STEREO- ÔÇ×solid, ├«n relief, tridimensionalÔÇŁ. ÔŚŐ gr. stereos ÔÇ×solid, cubic, masivÔÇŁ > fr. st├ęr├ęo-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. stereo-. Ôľí ~autograf (v. auto-, v. -graf), s. n., aparat pentru trasarea automat─â a curbelor de nivel ╚Öi a liniilor de planimetrie dup─â stereograme; ~autografie (v. auto-, v. -grafie), s. f., ├«ntocmire a h─âr╚Ťilor cu ajutorul stereoautografului; ~bat (v. -bat2), s. n., masiv de zid─ârie care formeaz─â soclul unei construc╚Ťii de tip clasic; ~campimetru (v. campi-, v. -metru1), s. n., aparat pentru m─âsurarea ├«ntinderii c├«mpului vizual concomitent la ambii ochi; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., vectocardiografie tridimensional─â ├«n care buclele vectoriale s├«nt ├«nregistrate ├«n plan frontal, sagital ╚Öi orizontal; ~cartograf (v. carto-, v. -graf), s. n., aparat pentru schi╚Ťarea automat─â a planului unei localit─â╚Ťi pe baza stereogramelor; ~cartografie (v. carto-, v. -grafie), s. f., metod─â de ├«ntocmire a h─âr╚Ťilor cu ajutorul stereogramelor; ~chinez─â (~cinez─â, ~kinez─â) (v. -chinez─â), s. f., reac╚Ťie a organismului vegetal ajuns ├«n contact cu o suprafa╚Ť─â solid─â la care tinde s─â adere sau s-o evite; ~cinefluorografie (v. cine-, v. fluoro-, v. -grafie), s. f., imagine radiocinematografic─â executat─â dup─â principiul stereofotografiei, oferind imagini ├«n mi╚Öcare cu aspect tridimensional; ~cinematografie (v. cinemato-, v. -grafie), s. f., cinematografie care red─â imaginile ├«n relief; ~cite (v. -cit), s. n. pl., celule cu pere╚Ťii ├«ngro╚Öa╚Ťi, constituind stereomul; ~cromie (v. -cromie), s. f., tehnic─â de a executa picturi ├«n relief folosind un strat de mortar special preparat; ~encefalotomie (v. encefalo-, v. -tomie), s. f., interven╚Ťie chirurgical─â stereotactic─â urm─ârind distrugerea anumitor structuri din profunzimea encefalului cu ajutorul curentului electric ╚Öi al izotopilor radioactivi; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze tari; ~fonie (v. -fonie1), s. f., procedeu de ├«nregistrare ╚Öi de redare a sunetului, permi╚Ť├«nd reconstituirea spa╚Ťial─â a sursei sonore ├«n timpul audi╚Ťiei; ~fotocartograf (v. foto-, v. carto-, v. -graf), s. n., aparat fotogrammetric de stereorestitu╚Ťie, folosit la construc╚Ťia grafic─â automat─â de planuri ╚Öi h─âr╚Ťi; ~fotogoniometru (v. foto-, v. gonio-, v. -metru1), s. n., aparat folosit la m─âsurarea unghiurilor ╚Öi a direc╚Ťiilor unghiulare din c├«mpul stereogramelor formate din fotograme conjugate; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., 1. Ramur─â a fotografiei care se ocup─â cu tehnica ob╚Ťinerii fotografiilor conjugate. 2. Dubl─â imagine constituit─â prin fotografii ale unui obiect, luate sub unghiuri diferite; ~fotogram─â (v. foto-, v. -gram─â), s. f., stereogram─â*; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., facultate de a recunoa╚Öte prin sim╚Ťul tactil, f─âr─â participare vizual─â, propriet─â╚Ťile fizice ale obiectelor; ~goniometru (v. gonio-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat pentru controlul informa╚Ťiei stereofonice ╚Öi pentru aprecierea diferen╚Ťei de intensitate ╚Öi de faz─â ├«ntre semnalele stereofonice; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n stereografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., arta de a reprezenta prin proiec╚Ťii corpurile solide pe o suprafa╚Ť─â plan─â; ~grafometru (v. grafo-, v. -metru1), s. n., aparat fotogrammetric care serve╚Öte la stereorestitu╚Ťia expeditiv─â a fotogramelor conjugate ╚Öi la executarea fototriangula╚Ťiei radiale; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., grup de dou─â fotografii ale aceluia╚Öi obiect care, privite la un stereoscop, permit ob╚Ťinerea imaginii ├«n spa╚Ťiu a obiectului; sin. stereofotogram─â; ~izomeri (v. izo-, v. -mer), s. m. pl., substan╚Ťe izomere care difer─â ├«ntre ele prin modul de aranjare ├«n spa╚Ťiu a atomilor dintr-o molecul─â; ~izomerie (v. izo-, v. -merie), s. f., proprietate a unor substan╚Ťe de a forma stereoizomeri; ~metrie (v. -metrie1), s. f., ramur─â a geometriei care studiaz─â determinarea ╚Öi m─âsurarea volumului corpurilor solide; ~metrograf (v. metro-2, v. -graf), s. n., aparat automat utilizat pentru restitu╚Ťia grafic─â ╚Öi numeric─â a fotogramelor nadirale pe cupluri izolate; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument care serve╚Öte la determinarea volumelor corpurilor solide. 2. Aparat cu ajutorul c─âruia se ├«ntocmesc h─âr╚Ťile topografice sau se m─âsoar─â elementele spa╚Ťiale ale obiectelor fotografiate; ~micrometrie (v. micro-, v. -metrie1), s. f., tehnic─â a m─âsur─ârii paralaxelor stereoscopice cu ajutorul stereomicrometrului; ~micrometru (v. micro-, v. -metru1), s. n., instrument care serve╚Öte la m─âsurarea paralaxelor longitudinale pe cupluri de fotograme; ~microscop (v. micro-, v. -scop), s. n., microscop binocular la care preparatele pot fi observate stereoscopic; ~microscopie (v. micro-, v. -scopie), s. f., tehnica observa╚Ťiei la stereomicroscop; ~monoscop (v. mono-, v. -scop), s. n., dispozitiv optic pentru examinarea vizual─â stereoscopic─â a imaginilor fotografice conjugate; ~nomogram─â (v. nomo-1, v. -gram─â), s. f., nomogram─â construit─â pe principiul proiect─ârii ╚Öi observ─ârii stereoscopice; ~oftalmoscop (v. oftalmo-, v. -scop), s. n., oftalmoscop folosit pentru examinarea stereoscopic─â a interiorului ochiului; ~oftalmoscopie (v. oftalmo-, v. -scopie), s. f., opera╚Ťie de examinare a interiorului ochiului cu ajutorul unui stereooftalmoscop; ~pantograf (v. panto-, v. -graf), s. n., aparat de stereorestitu╚Ťie folosit la ├«ntocmirea de h─âr╚Ťi topografice dup─â stereograme aeriene ╚Öi terestre; ~pantometru (v. panto-, v. -metru1), aparat de stereorestitu╚Ťie folosit pentru m─âsurarea stereoscopic─â pe fotograme negative ╚Öi pozitive; ~planigraf (v. plani-, v. -graf), s. n., aparat folosit pentru ├«ntocmirea de h─âr╚Ťi ╚Öi planuri topografice, dup─â stereograme aeriene ╚Öi terestre; ~plasm─â (v. -plasm─â), s. f., partea solid─â a protoplasmei celulare; ~radiofotografie (v. radio-, v. foto-, v. -grafie), s. f., radiofotografie tridimensional─â; ~radioscopie (v. radio-, v. -scopie), s. f., radioscopie care d─â senza╚Ťie de relief; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic prin care dou─â imagini suprapuse prin vederea binocular─â dau impresia unei singure imagini ├«n relief; ~scopie (v. -scopie), s. f., 1. Ramur─â a opticii care studiaz─â vederea ├«n relief, metodele ╚Öi instrumentele stereoscopice. 2. Procedeu de ├«nregistrare ╚Öi de redare a imaginii, care permite reconstituirea tridimensional─â a subiectului fotografiat sau filmat; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semin╚Ťe tari; ~spondili (v. -spondil), s. m. pl., subordin de amfibieni stegocefali fosili, care au tr─âit din devonian p├«n─â ├«n triasic, cu craniul complet osificat ╚Öi cu vertebre puternice rezultate din contopirea mai multor piese; ~tahigraf (v. tahi-, v. -graf), s. n., aparat folosit ├«n tahimetrie pentru m─âsurarea distan╚Ťei de la punctul de sta╚Ťie la un anumit punct din teren, bazat pe principiul stereoscopului; ~taxie (v. -taxie), s. f., 1. Metod─â de identificare radiologic─â a unor structuri nervoase. 2. Tiginotaxie*; ~telemetrie (v. tele-, v. -metrie1), s. f., telemetrie bazat─â pe m─âsur─âtori stereoscopice; ~telemetru (v. tele-, v. -metru1), s. n., telemetru folosit ├«n stereotelemetrie; ~tipie (v. -tipie), s. f., 1. Procedeu de multiplicare a za╚Ťului sau a cli╚Öeelor tipografice prin turnare ├«n forme solide. 2. Simptom al unor boli mintale, manifestat prin repetarea stereotip─â a acelora╚Öi cuvinte sau mi╚Öc─âri; ~tomie (v. -tomie), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul metodelor de t─âiere, de fasonare ╚Öi de ├«mbinare a corpurilor solide utilizate ├«n construc╚Ťii; ~top (v. -top), s. n., aparat de stereorestitu╚Ťie folosit pentru ├«ntocmirea h─âr╚Ťilor la sc─âri mici; ~topograf (v. topo-, v. -graf), s. n., aparat fotogrammetric de stereorestitu╚Ťie care folose╚Öte proiec╚Ťia optic─â ╚Öi ac╚Ťionarea mecanic─â; ~topografie (v. topo-, v. -grafie), s. f., tehnic─â a ├«ntocmirii h─âr╚Ťilor topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor la sc─âri mici; ~topometrie (v. topo-, v. -metrie1), s. f., tehnic─â a determin─ârii coordonatelor ├«n spa╚Ťiu ╚Öi a ├«ntocmirii de planuri topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor; ~topometru (v. topo-, v. -metru1), s. n., aparat fotogrammetric folosit la ├«ntocmirea de planuri ╚Öi de h─âr╚Ťi topografice.

Stereografie dex online | sinonim

Stereografie definitie

Intrare: stereografie
stereografie substantiv feminin
  • silabisire: -re-o-gra-