stentor definitie

2 intrări

10 definiții pentru stentor

STÉNTOR, stentori, s. m. (în sintagma) Voce (sau glas) de stentor = (cu aluzie la un personaj din Iliada) voce bărbătească puternică. – Din fr. stentor.
STÉNTOR, stentori, s. m. (În sintagma) Voce de stentor = (cu aluzie la un personaj din Iliada) voce foarte puternică. – Din fr. stentor.
STÉNTOR, stentori, s. m. (Numai în expr.) Voce de stentor = (cu aluzie la un personaj din Iliada) voce foarte puternică.
sténtor s. m., pl. sténtori
sténtor s. m., pl. sténtori
STÉNTOR s.m. 1. Om cu voce puternică. 2. Specie de maimuță urlătoare. [< fr. stentor, germ. Stentor, cf. Stentor – erou grec din războiul troian].
STÉNTOR s. m. 1. om cu voce puternică. 2. specie de maimuță urlătoare. (< fr. stentor)
STÉNTOR ~i m.: Voce de ~ voce foarte puternică. /<fr. stentor
Stentor m. 1. erou grec dela împresurarea Troiei, a cărui voce era puternică și răsunătoare; 2. fig. o voce de Stentor.
Stentor, erou grec care a participat la războiul troian. Cînd striga, Stentor acoperea cu vocea sa glasurile a cincizeci de oameni.

stentor dex

Intrare: stentor
stentor substantiv masculin
Intrare: Stentor
Stentor