stenoza definitie

16 definiții pentru stenoza

STENOZÁ, pers. 3 stenozează, vb. I. Refl. (Med.; despre canale, orificii ale organelor) A se îngusta, a face stenoză. – Din fr. sténoser, engl. stenose.
STENÓZĂ, stenoze, s. f. (Med.) Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori etc. – Din fr. sténose.
STENOZÁ, pers. 3 stenozează, vb. I. Refl. (Med.; despre canale, orificii ale organelor) A se îngusta, a face o stenoză. – Din fr. sténoser, engl. stenose.
STENÓZĂ, stenoze, s. f. (Med.) Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori etc. – Din fr. sténose.
STENÓZĂ, stenoze, s. f. Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism (în urma unei cicatrizări sau a unei tumori). Stenoza pilorului.
stenóză s. f., g.-d. art. stenózei; pl. stenóze
stenozá vb., ind. prez. 3 sg. stenozeáză
stenóză s. f., g.-d. art. stenózei; pl. stenóze
STENOZÁ vb. I. tr., refl. (Med.) A (se) îngusta; a face o stenoză. [< fr. sténoser].
STENÓZĂ s.f. (Med.) Îngustare (patologică) a unui canal sau a unui orificiu din organism. // -stenoză – element secund de compunere savantă cu semnificația „îngustare”, „strâmtare”. [< fr. sténose, cf. gr. stenos – strâmt].
STENO-, -STENÓZĂ elem. „strâmt, limitat”, „îngustare”; „stenografie”. (< fr. sténo-, -sténose, cf. gr. stenos, stenosis)
STENOZÁ vb. tr., refl. a face stenoză. (< fr. sténoser, engl. stenoze)
STENÓZĂ1 s. f. îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism. (< fr. sténose)
-STENÓZĂ2 elem. steno-.
STENÓZĂ ~e f. med. Stare patologică constând în îngustarea unui canal sau a unui orificiu anatomic (ceea ce produce tulburări în funcționarea organismului). ~ intestinală. ~ aortică. /<fr. sténose
-STENOZĂ „îngustare, strîmtare, strictură”. ◊ gr. stenosis „strîmtare, îngustare” > fr. -sténose, germ. id. > rom. -stenoză.

stenoza dex

Intrare: stenoză (subst.)
stenoză subst. substantiv feminin
Intrare: stenoza
stenoza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: stenoză (suf.)
stenoză suf.