statutar definitie

9 definiții pentru statutar

STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire.
STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire.
STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris în statut. Preocuparea pentru ridicarea nivelului ideologic și politic constituie o datorie statutară a membrilor de partid. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 410, 1/2.
statutár adj. m., pl. statutári; f. statutáră, pl. statutáre
statutár adj. m., pl. statutári; f. sg. statutáră, pl. statutáre
STATUTÁR, -Ă adj. Care este prevăzut, consemnat într-un statut; conform unui statut. [Cf. fr. statutaire].
STATUTÁR, -Ă adj. bazat pe un statut; conform unui statut. (< fr. statutaire)
STATUTÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de statut; propriu statutului. /<fr. statutaire
*statutár, -ă adj. (d. statut; fr. -taire). Conform statutuluĭ: gerant statutar.

statutar dex

Intrare: statutar
statutar adjectiv