statuar definitie

14 definiții pentru statuar

STATUÁR, -Ă, statuari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la statui, care ține de sculptarea statuilor. ♦ Ca o statuie; monumental. 2. S. f. Arta statuară (1); (concr.) operă statuară. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. statuaire, lat. statuarius.
STATUÁR, -Ă, statuari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la statui, care ține de sculptarea statuilor. ♦ Ca o statuie; monumental. 2. S. f. Arta statuară (1); (concr.) operă statuară. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. statuaire, lat. statuarius.
STATUÁR, -Ă, statuari, -e, adj. 1. Care se referă la statui, care ține de sculptura statuilor; de statui. Artă statuară. ◊ Marmură statuară = marmură albă, fără vine, folosită în special pentru sculptură. 2. Care dă impresia de statuie; monumental. Dansînd, începeau să alunece, înalte, drepte, statuare. BOGZA, M. S. 116. – Pronunțat: -tu-ar.
statuár (-tu-ar) adj. m., pl. statuári; f. statuáră, pl. statuáre
statuáră (-tu-a-) s. f., g.-d. art. statuárei
statuár adj. m. (sil. -tu-ar), pl. statuári; f. sg. statuáră, pl. statuáre
statuáră s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. statuárei
STATUÁR adj. monumental. (Artă ~.)
STATUÁR, -Ă adj. Referitor la statui. ♦ Ca o statuie; monumental. // s.m. Sculptor de statui. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. statuaire, lat. statuarius].
STATUÁR, -Ă I. adj. referitor la statui. ◊ ca o statuie; monumental. II. s. f. arta de a face statui. (< fr. statuaire, lat. statuarius)
STATUÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care seamănă cu o statuie; de tipul statuilor. 2) Care ține de statui; propriu statuilor. Marmură ~ă. [Sil. -tu-ar] /<fr. statuaire, lat. statuarius
statuar a. privitor la statui: arta statuară. ║ m. sculptor care face statui.
*statuár, -ă (lat. statuarius). Relativ la statue, de statue: aria, marmura statuară. S. m. Sculptor, făcător de statue.
STATUAR adj. monumental. (O imagine ~.)

statuar dex

Intrare: statuar
statuar adjectiv
  • silabisire: -tu-ar