stativ definitie

8 definiții pentru stativ

STATÍV, stative, s. n. Dispozitiv folosit la montarea și la susținerea unor piese și aparate (de laborator). – Din germ. Stativ, fr. statif.
STATÍV, stative, s. n. Dispozitiv folosit la montarea și la susținerea unor piese și aparate (de laborator). – Din germ. Stativ, fr. statif.
STATÍV, stative, s. n. Dispozitiv metalic sau de lemn, folosit în laborator la montarea și susținerea unor piese și aparate necesare operațiilor chimice. V. trepied, suport.
statív (suport) s. n., pl. statíve
statív (suport) s. n., pl. statíve
STATÍV s.n. 1. Dispozitiv de laborator pentru susținerea aparatelor în timpul lucrului. ♦ Parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. Trepied montabil cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, instrumentele geodezice etc. [< germ. Stativ, fr. statif].
STATÍV s. n. 1. dispozitiv pentru susținerea unor piese sau aparate de laborator. ◊ parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. trepied montabil, cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, aparatele de iluminat, instrumentele geodezice etc. (< germ. Stativ, fr. statif)
STATÍV ~e n. chim. Dispozitiv pentru susținerea vaselor sau aparatelor; suport de laborator. /<germ. Stativ, fr. statif

stativ dex

Intrare: stativ
stativ substantiv neutru