start definitie

14 definiții pentru start

START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.
START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.
START s. n. 1. Loc (marcat printr-o linie) de plecare într-o întrecere sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start = a lua parte la cursă. S-au prezentat la start 18 concurenți. 2. Momentul începerii unei întreceri sportive. ◊ Expr. A da startul v. da3 (I 11).
start s. n., pl. stárturi
start s. n., pl. stárturi
START s. (SPORT) plecare. (A avut un ~ bun.)
START s. v. debut, început.
Start ≠ finiș
START s.n. 1. Loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ◊ A se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă. 2. Momentul în care începe o întrecere sportivă. ♦ (P. ext.) Pornire într-o acțiune. 3. (Av.) Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. [Pl. -turi, -te. / < engl. start, cf. germ. Start].
START s. n. 1. loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♦ a se prezenta la ~ = a participa la o întrecere sportivă; a da ~ ul = a da semnalul de plecare într-o întrecere sportivă. 2. momentul în care începe o asemenea întrecere. ♦ (p. ext.) pornire într-o acțiune. 3. (av.) loc pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. reper care marchează începutul benzilor cinematografice. (< engl. start)
START ~uri n. 1) Loc de unde începe o competiție sportivă. 2) Prima fază a unei întreceri sportive. ◊ A da ~ ul a da semnalul de începere a unei probe sportive. La ~! comandă care anunță participanții la o probă sportivă să ia poziția cuvenită pentru a începe competiția. 3) Moment de început al unei acțiuni orientate spre un anumit scop. ~ul navei cosmice. /<engl. start
START s. (SPORT) plecare. (A avut un ~ bun.)
start s. v. DEBUT. ÎNCEPUT.
a fura startul expr. (în sport) a porni într-o cursă atletică etc. înainte de semnalul oficial care anunță începutul acesteia.

start dex

Intrare: start
start substantiv neutru