9 definiții pentru standoală
STANDOÁLĂ, standoale,
s. f. (
Reg.) Hambar, coșar în care se păstrează grânele. – Din
ucr. stodola. STANDOÁLĂ, standoale,
s. f. (
Reg.) Hambar, coșar în care se păstrează grânele. – Din
ucr. stodola. STANDOÁLĂ, standoale,
s. f. (
Mold.,
Bucov.) Hambar în care se păstrează grînele. M-oi duce într-o noapte la Forăști, la standoale, unde țin ciocoii grîul, și dau foc. SADOVEANU, N. F. 50. În fundul livezii boierești, în partea standoalelor, era și bojdeuca mea.
ȘEZ. I 147. – Variante: (
Mold.)
stadoálă, stodólă (La TDRG, KOGĂLNICEANU, S. 191)
s. f. standoálă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. standoálei;
pl. standoále
standoálă s. f., g.-d. art. standoálei; pl. standoále standoálă (-le), s. f. – (
Mold.) Hambar, coșar. –
Var. stodo(a)lă.
Germ. Stadel, prin intermediul
pol.,
rut. stodola (Tiktin).
standoálă, standoále, s.f. (reg.) 1. coșar în care se păstrează grânele; hambar, șură. 2. loc unde se află mai multe coșare sau hambare. 3. arie. standoală f. Mold. locul unde se află mai multe coșare sau hambare (pe moșiile cele mari). [Și stodoală = slav. STODOLA, grânar].
Standoală dex online | sinonim
Standoală definitie
Intrare: standoală
standoală substantiv feminin