stampă definitie

2 intrări

21 definiții pentru stampă

STAMPÁ, stampez, vb. I. Tranz. A imprima o imagine pe o piesă de metal, prin deformare plastică, cu ajutorul unui poanson și al unor matrițe speciale. – Din it. stampare.
STÁMPĂ, stampe, s. f. Imagine imprimată după o placă gravată. – Din it. stampa.
STAMPÁ, stampez, vb. I. Tranz. A imprima o imagine pe o piesă de metal, prin deformare plastică, cu ajutorul unui poanson și al unor matrițe speciale. – Din it. stampare.
STÁMPĂ, stampe, s. f. Imagine imprimată după o placă gravată. – Din it. stampa.
STAMPÁ, stampez, vb. I. Tranz. 1. (Învechit) A reproduce o imagine cu ajutorul unei plăci gravate. Deocamdată vom stampa [portretul]... cel adevărat al lui Mihai Viteazul; mai tîrziu, de ne vor ierta mijloacele, vom căuta a stampa și pe celelalte. BĂLCESCU, O. I 224. 2. A fasona un material prin deformare plastică, cu matrițe speciale, pentru a obține un obiect de dimensiuni determinate.
STÁMPĂ, stampe, s. f. Operă de artă grafică, de obicei gravură sau litografie. În stampele și în albumurile lui se mai văd încă astăzi tipurile și costumele acelor slujitori, pușcași, hăitari, bătăiași, șoimari, care compuneau personalul vînătorilpr din secolul trecut. ODOBESCU, S. III 144. În colțul din dreapta al stampei este un scut cu o coroană deasupra, înfățișînd o cetate cu trei turnuri. BĂLCESCU, O. I 221.
stampá (a ~) vb., ind. prez. 3 stampeáză
stámpă (gravură) s. f., g.-d. art. stámpei; pl. stámpe
stampá vb., ind. prez. 1 sg. stampéz, 3 sg. și pl. stampeáză
stámpă s. f., g.-d. art. stámpei; pl. stámpe
STÁMPĂ s. gravură, (înv.) săpătură. (O ~ în lemn reprezentând...)
STAMPÁ vb. I. tr. A fasona un material prin deformare plastică cu matrițe speciale. [< it. stampare].
STÁMPĂ s.f. Imagine imprimată după un desen gravat pe o placă de cupru sau de lemn; gravură. [< it. stampa].
STAMPÁ vb. tr. a fasona un material prin deformare plastică, cu matrițe speciale. (< it. stampare)
STÁMPĂ s. f. imagine imprimată după un desen gravat pe o placă de cupru sau de lemn; gravură. (< it. stampa)
A STAMPÁ ~éz tranz. (imagini) A reproduce prin imprimare pe o placă de metal (cu ajutorul matriței). ~ un desen pe o medalie. /<it. stampare
STÁMPĂ ~e f. Imagine obținută prin reproducerea de pe o placă gravată sau litografiată; gravură. /<it. stampa, ngr. stámpa
stampă f. 1. tipar: a da în stampă; 2. gravură; 3. fig. pecete: stampa geniului OD.
* stámpă f., pl. e (fr. estampe, d. it stampa, d. germ. stampfen, a pisa, a bate din picioare de unde s’a dezvoltat înt. de „a tipări”. V. stambă, stampilă). Gravurĭ, figură tipărită saŭ litografiată. Fig. Stampilă caracteristică: stampa geniuluĭ.
STAMPĂ s. gravură, (înv.) săpătură. (O ~ în lemn reprezentînd...)
POIANA STAMPEI, com. în jud. Suceava, situată în V depr. Dornelor, pe râul Dorna; 2.318 loc. (2003). Stație de c. f. Expl. de turbă, de andezit și dacit. Fabrică de șvaițer. Izvoare cu ape minerale carbogazoase. Rezervația naturală Tinovu Mare (677 ha) este o mlaștină oligotrofă în care vegetează exemplare de pin (Pinus sylvestris), numeroase alge (între care o specie endemică, Sphagnum wulfianum) și o specie rară de rogoz (Carex loliacea).

stampă dex

Intrare: stampă
stampă substantiv feminin
Intrare: stampa
stampa verb grupa I conjugarea a II-a