stafilococ definitie

9 definiții pentru stafilococ

STAFILOCÓC, stafilococi, s. m. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini, care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). – Din fr. staphylocoque.
STAFILOCÓC, stafilococi, s. m. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini, care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). – Din fr. staphylocoque.
STAFILOCÓC, stafilococi, s. m. Microb de formă sferică, care produce procese purulente.
stafilocóc s. m., pl. stafilocóci
stafilocóc s. m., pl. stafilocóci
STAFILOCÓC s.m. Bacterie din grupa cocilor, ai cărei indivizi sunt grupați în ciorchini. [< fr. staphylocoque].
STAFILOCÓC s. m. bacterie sferică purulentă, ai cărei indivizi sunt grupați în ciorchini. (< fr. staphylocoque)
STAFILOCÓC ~ci m. Bacterie sferică, care produce procese purulente. /<fr. staphylocoque
STAFILO- „ciorchine, uvulă”. ◊ gr. staphyle „ciorchine de struguri” > fr. staphylo-, engl. id., germ. id., it. stafilo- > rom. stafilo-. □ ~coc (v. -coc), s. m., bacterie din clasa schizomicetelor, ai cărei indivizi sînt dispuși în ciorchini; ~dermie (v. -dermie), s. f., afecțiune a pielii și a mucoaselor provocată de stafilococi; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a vălului palatului; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură a vălului palatului; ~tom (v. -tom), s. n., instrument folosit în stafilotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a unei tumori a corneei.

stafilococ dex

Intrare: stafilococ
stafilococ substantiv masculin