STADIÓN, stadioane, s. n. Teren amenajat pentru competiții sportive, cu tribune pentru spectatori. ♦ Spectatorii aflați în tribune, la o competiție sportivă. [Pr.: -di-on] – Din germ. Stadion.

STADIÓN, stadioane, s. n. Teren amenajat pentru competiții sportive, cu tribune pentru spectatori. ♦ Spectatorii aflați în tribune, la o competiție sportivă. [Pr.: -di-on] – Din germ. Stadion.

STADIÓN, stadioane, s. n. Teren amenajat pentru competiții sportive, avînd de obicei de jur împrejur tribune pentru spectatori. Sportivii participanți la jocuri părăsesc stadionul braț la braț. SCÎNTEIA, 1956, nr. 3774.

stadión (-di-on) s. n., pl. stadioáne

stadión s. n. (sil. -di-on), pl. stadioáne

STADIÓN s.n. Teren vast (înconjurat cu tribune pentru spectatori), special amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive. [Pron. -di-on. / < germ. Stadion].

STADIÓN s. n. teren, cu tribune pentru spectatori, amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive. (< germ. Stadion)

STADIÓN ~oáne n. Ansamblu de terenuri amenajate pentru desfășurarea competițiilor sportive și înconjurat de tribune pentru spectatori. [Sil. -di-on] /<germ. Stadion, ngr. stádion