stacoș definitie

14 definiții pentru stacoș

STACÓJ, stacoji, s. m. (Înv. și reg.) Homar; p. ext. rac. [Var.: (reg.) stacóș s. m.] – Din ngr. stakós.
STACÓȘ s. m. v. stacoj.
STACÓJ, stacoji, s. m. (Înv. și reg.) Homar; p. ext. rac. [Var.: (reg.) stacóș s. m.] – Din ngr. stakós.
STACÓȘ s. m. v. stacoj.
STACÓJ, stacoji, s. m. (Rar) 1. Crustaceu decapod, asemănător cu racul de rîu, dar cu mult mai mare decît acesta; trăiește numai în mare (Homarus vulgaris); homar. Junona... trimise în ajutorul Idrei, adică a balaurului, un stacoj (rac-de-mare) năprasnic, cît o dihanie spurcată. ISPIRESCU, U. 35. [La Triest] feliurimea și mulțimea peștelui este nesocotită, din care: sardele... stacoji. GOLESCU, Î. 110. 2. (Rar) Rac. Trebuie să rabzi crestături de foarfece... după ce zvîrli stacojul în traistă. SADOVEANU, Î. A. 81. – Variantă: (Mold.) stacóș (ALECSANDRI, T. I 171) s. m.
STACÓȘ s. m. v. stacoj.
stacój (înv., reg.) s. m., pl. stacóji
stacój s. m., pl. stacóji
STACÓJ s. v. homar, rac.
stacój (-ji), s. m. – Homar, rac. – Var. stacoș. Mr. astahó. Ngr. σταϰός (Cihac, II, 701), cf. tc. istakos, bg. astakos. – Der. stacojiu, adj. (roșu).
STACÓJ ~i m. înv. 1) Crustaceu asemănător cu racul, dar de talie mai mare; homar. 2) Crustaceu dulcicol cu carapacea neagră-verzuie, având în partea anterioară a corpului o pereche de clești lungi și viguroși; rac. /<ngr. stakós
stacoj m. rac de mare (Astacus): un stacoj năpraznic ISP. [Gr. mod. ASTAKÓS].
stacój și stacóș m. (ngr. stakós, astakós, d. vgr. ástakos; lat. ástacus, turc. istakos). Rac mare. V. crab.
stacoj s. v. HOMAR. RAC.

stacoș dex

Intrare: stacoj
stacoș
stacoj substantiv masculin