Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru stabilizator

STABILIZAT├ôR, -O├üRE, stabilizatori, -oare, adj., s. n., s. m. 1. Adj. Care face stabil, care d─â stabilitate. 2. S. n. Organ dintr-un sistem tehnic care asigur─â stabilitatea sistemului. 3. S. n. Aparat sau dispozitiv pentru men╚Ťinerea constant─â a tensiunii surselor de alimentare cu energie electric─â. 4. S. n. Partea fix─â a ampenajului orizontal al unui avion. 5. S. n. Leg─âtur─â elastic─â ├«ntre capetele osiei unui autovehicul, care ├«mpiedic─â ├«nclin─ârile mari ale acestuia. 6. S. m. Substan╚Ť─â care se adaug─â unei solu╚Ťii pentru a-i m─âri stabilitatea sau pentru a o stabiliza; stabilizant. ÔÇô Din fr. stabilisateur.
STABILIZAT├ôR, -O├üRE, stabilizatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care face stabil, care d─â stabilitate. 2. S. n. Organ dintr-un sistem tehnic care asigur─â stabilitatea sistemului. 3. S. n. Aparat sau dispozitiv pentru men╚Ťinerea constant─â a tensiunii surselor de alimentare cu energie electric─â. 4. S. n. Partea fix─â a ampenajului orizontal al unui avion. 5. S. n. Leg─âtur─â elastic─â ├«ntre capetele osiei unui autovehicul, care ├«mpiedic─â ├«nclin─ârile mari ale acestuia. 6. S. m. Substan╚Ť─â care se adaug─â unei solu╚Ťii pentru a-i mari stabilitatea sau pentru a o stabiliza; stabilizant. ÔÇô Din fr. stabilisateur.
STABILIZAT├ôR, stabilizatoare, s. n. 1. Aparat pentru men╚Ťinerea constant─â a tensiunii surselor de alimentare cu energie electric─â. 2. (Aeron.) Partea fix─â a ampenajului orizontal. 3. Leg─âtur─â elastic─â ├«ntre capetele osiei din fa╚Ť─â sau din spate ale unui autovehicul ╚Öi ╚Öasiul acestuia, pentru a ├«mpiedica ├«nclin─ârile mari ale vehiculului.
stabilizatór1 adj. m., pl. stabilizatóri; f. sg. și pl. stabilizatoáre
stabilizat├│r2 (substan╚Ť─â) s. m., pl. stabilizat├│ri
stabilizatór3 (dispozitiv) s. n., pl. stabilizatoáre
stabilizatór adj. m., (chim.) s. m., pl. stabilizatóri; f. sg. și pl. stabilizatoáre
stabilizatór (tehn.) s. n., pl. stabilizatoáre
STABILIZATÓR s. (CHIM.) stabilizant.
STABILIZAT├ôR, -O├üRE adj. Care d─â stabilitate. // s.n. 1. Partea fix─â a ampenajului orizontal, care asigur─â stabilitatea avionului ├«n timpul zborului. 2. Dispozitiv bazat pe principiul giroscopului care reduce oscila╚Ťiile unei nave. 3. Aparat pentru men╚Ťinerea constant─â a tensiunii surselor de alimentare cu energie electric─â. // s.m. Substan╚Ť─â care se adaug─â unei solu╚Ťii coloidale sau unei suspensii pentru a-i m─âri stabilitatea; stabilizant. [Cf. fr. stabilisateur].
STABILIZAT├ôR, -O├üRE I. adj. care stabilizeaz─â, care d─â stabilitate; stabilizant. II. s. n. 1. partea fix─â a ampenajului orizontal, care asigur─â stabilitatea avionului ├«n timpul zborului. 2. dispozitiv bazat pe principiul giroscopului, care reduce oscila╚Ťiile unei nave. 3. aparat pentru men╚Ťinerea constant─â a tensiunii surselor de alimentare cu energie electric─â. 4. dispozitiv automat care contribuie la men╚Ťinerea constant─â a liniei de ochire a tunului de pe tanc, indiferent de mi╚Öc─ârile acestuia. III. s. m. substan╚Ť─â care se adaug─â unei solu╚Ťii coloidale, unei suspensii pentru a-i m─âri stabilitatea; stabilizant. (< fr. stabilisateur)
STABILIZATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care stabilizează; care face stabil. /<fr. stabilisateur
STABILIZAT├ôR2 ~o├íre n. 1) Aparat care men╚Ťine constant─â tensiunea electric─â de alimentare, indiferent de varia╚Ťiile tensiunii din re╚Ťea. 2) Parte imobil─â la un aparat de zbor menit─â s─â-i asigure stabilitatea ├«n atmosfer─â. 3) Dispozitiv care ├«mpiedic─â oscila╚Ťiile prea mari ale unui vehicul de ap─â. /<fr. stabilisateur
STABILIZAT├ôR3 ~i m. Substan╚Ť─â chimic─â care poate stabiliza alt─â substan╚Ť─â. /<fr. stabilisateur
STABILIZATOR s. (CHIM.) stabilizant.
CORDAJ STABILIZATOR element adi╚Ťional de stabilizare la deltaplane, care previne fluturarea voalurii, imprim├óndu-i un profil autostabil aerodinamic ├«n form─â de ÔÇ×SÔÇŁ ├«n cazul ├«n care unghiul de atac se mic╚Öoreaz─â sau devine negativ.
STABILIZATOR partea anterioar─â fix─â a ampenajului orizontal al unui avion/planor, care asigur─â stabilitatea longitudinal─â a aeronavei ├«n caz de modificare brusc─â a unghiului de inciden╚Ť─â sau a pantei de zbor. La avioanele de mare vitez─â stabilizatorul poate fi mobil (comandat).

Stabilizator dex online | sinonim

Stabilizator definitie

Intrare: stabilizator (adj.)
stabilizator adjectiv substantiv neutru
Intrare: stabilizator (s.m.)
stabilizator substantiv masculin substantiv neutru