Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru stabilizant

STABILIZ├üNT, stabilizan╚Ťi, s. m. Stabilizator (6). ÔÇô Stabiliza + suf. -ant.
STABILIZ├üNT, stabilizan╚Ťi, s. m. Stabilizator (6). ÔÇô Stabiliza + suf. -ant.
stabiliz├ínt s. m., pl. stabiliz├ín╚Ťi
stabiliz├ínt s. m., pl. stabiliz├ín╚Ťi
stabiliz├ínt adj. m., pl. stabiliz├ín╚Ťi; f. sg. stabiliz├ínt─â, pl. stabiliz├ínte
STABILIZÁNT s. v. stabilizator.
STABILIZ├üNT s.m. 1. Stabilizator. 2. Substan╚Ť─â care se adaug─â explozivilor pentru a le asigura stabilitatea ├«n timpul conserv─ârii lor. [Cf. fr. stabilisant].
STABILIZÁNT, -Ă adj., s. m. stabilizator (I, III). (< fr. stabilisant)
STABILIZ├üNT ~╚Ťi m. 1) Substan╚Ť─â (clei, amidon etc.) care, fiind ad─âugat─â unei solu╚Ťii, m─âre╚Öte stabilitatea acesteia. 2) Substan╚Ť─â care are proprietatea de a asigura stabilitatea materialelor explozive ├«n timpul p─âstr─ârii lor. /<fr. stabilisant
STABILIZANT s. (CHIM.) stabilizator.

Stabilizant dex online | sinonim

Stabilizant definitie

Intrare: stabilizant
stabilizant substantiv masculin