Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru sta╚Ťie

ST├ü╚ÜIE, sta╚Ťii, s. f. I. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea ╚Öi cobor├órea c─âl─âtorilor, a m─ârfurilor etc. ÔÖŽ Sta╚Ťie interplanetar─â = sta╚Ťie-releu ipotetic─â pentru zborurile cosmice, pe care navele cosmice ar putea ateriza, ├«n drumul c─âtre alte planete, p─âstr├óndu-╚Öi viteza. 2. Loc (├«n ora╚Ö) unde sta╚Ťioneaz─â unele vehicule publice (taxiuri, autobuze etc.) pentru a a╚Ötepta c─âl─âtorii. 3. (├Änv.) Popas, oprire. ÔÖŽ (Reg.; ├«n ritualul Bisericii ortodoxe) Popas Scut ├«n drum spre cimitir, pentru a se citi prohodul. II. 1. (Mai ales ├«n forma sta╚Ťiune) Ansamblu de cl─âdiri ╚Öi de instala╚Ťii care servesc la ├«ndeplinirea unor observa╚Ťii, opera╚Ťii, cercet─âri etc. ÔÖŽ A╚Öezare, centru special amenajat pentru cercet─âri experimentale sau pentru diverse opera╚Ťii tehnice. ÔÖŽ Sta╚Ťie cosmic─â (sau spa╚Ťial─â) = vehicul cosmic ori satelit artificial plasat pe o orbit─â ├«n jurul P─âm├óntului, folosit de obicei pentru cercet─âri. 2. (├Än forma sta╚Ťiune) Localitate ├«n care se g─âsesc condi╚Ťii climaterice, ape minerale etc. prielnice s─ân─ât─â╚Ťii. III. (├Än forma sta╚Ťiune) Pozi╚Ťie caracteristic─â a corpului (la om ╚Öi la animale). [Var.: sta╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. station, lat. statio, -onis.
STA╚ÜI├ÜNE s. f. v. sta╚Ťie.
ST├ü╚ÜIE, sta╚Ťii, s. f. I. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea ╚Öi cobor├órea c─âl─âtorilor, a m─ârfurilor etc. ÔÖŽ Sta╚Ťie interplanetar─â = sta╚Ťie-releu ipotetic─â pentru zborurile cosmice, pe care navele cosmice ar putea ateriza, ├«n drumul c─âtre alte planete, p─âstr├óndu-╚Öi viteza. 2. Loc (├«n ora╚Ö) unde sta╚Ťioneaz─â unele vehicule publice (taxiuri, autobuze etc.) pentru a a╚Ötepta c─âl─âtorii. 3. (├Änv.) Popas, oprire. ÔÖŽ (Reg.; ├«n ritualul Bisericii ortodoxe) Popas f─âcut ├«n drum spre cimitir, pentru a se citi prohodul. II. 1. (Mai ales ├«n forma sta╚Ťiune) Ansamblu de cl─âdiri ╚Öi de instala╚Ťii care servesc la ├«ndeplinirea unor observa╚Ťii, opera╚Ťii, cercet─âri etc. ÔÖŽ A╚Öezare, centru special amenajat pentru cercet─âri experimentale sau pentru diverse opera╚Ťii tehnice. ÔÖŽ Sta╚Ťie cosmic─â (sau spa╚Ťial─â) = vehicul cosmic ori satelit artificial plasat pe o orbit─â ├«n jurul P─âm├óntului, folosit de obicei pentru cercet─âri. 2. (├Än forma sta╚Ťiune) Localitate ├«n care se g─âsesc condi╚Ťii climaterice, ape minerale etc. prielnice s─ân─ât─â╚Ťii. III. (├Än forma sta╚Ťiune) Pozi╚Ťie caracteristic─â a corpului (la om ╚Öi la animale). Omul are o sta╚Ťiune biped─â ╚Öi vertical─â. [Var.: sta╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. station, lat. statio, -onis.
STA╚ÜI├ÜNE s. f. v. sta╚Ťie.
ST├ü╚ÜIE1 s. f. v. sta╚Ťiune.
ST├ü╚ÜIE2, sta╚Ťii, s. f. 1. Punct de oprire (uneori anume amenajat) pe traseul urmat de un vehicul public (autobus, tramvai, metrou etc.) pentru urcarea ╚Öi cobor├«rea c─âl─âtorilor. ├Än fa╚Ťa fiec─ârei sta╚Ťii de metrou se formau aglomera╚Ťii care erau supte numaidec├«t ├«n ad├«ncime. STANCU, U.R.S.S. 17. ├Än c├«teva oare, vaporul te duce la Coblen╚Ťa, sta╚Ťie a c─âl─âtorilor pe Rin. NEGRUZZI, S. I 325. ÔÖŽ (Uneori precizat prin ┬źde cale ferat─â┬╗) Punct de sta╚Ťionare a garniturilor de cale ferat─â, care permite ├«ncruci╚Öarea ╚Öi trecerea ├«nainte a trenurilor, efectuarea opera╚Ťiilor de primire ╚Öi de eliberare a m─ârfurilor etc. V. gar─â, halt─â. ╚śeful de sta╚Ťie ╚Öi-a dat cuv├«ntul c─â vagonul porne╚Öte chiar de ast─â-sear─â. C. PETRESCU, C. V. 11. ÔŚŐ Sta╚Ťie de debarcare v. debarcare. 2. Loc (├«n ora╚Ö) unde sta╚Ťioneaz─â vehiculele de pia╚Ť─â (tr─âsuri, taxiuri etc.) ├«n a╚Öteptarea clien╚Ťilor. Era sta╚Ťie mare de tr─âsuri ╚Öi automobile. CAMIL PETRESCU, U. N. 137. Pe aci era aleea cea mare cu trandafiri... Acum e o strad─â pavat─â cu granit ╚Öi e linie de tramvai, sta╚Ťie de automobile ╚Öi chio╚Öc de ziare. C. PETRESCU, C. V. 225. 3. (├Änvechit) Popas, oprire. Noi ajunser─âm acolo cu lumina zilei, dup─â ╚Öase sta╚Ťii ce f─âcur─âm. BOLINTINEANU, O. 303. ÔÖŽ (Regional) Popas f─âcut ├«n drum spre cimitir pentru a se citi prohodul.
STA╚ÜI├ÜNE, sta╚Ťiuni, s. f. I. 1. (De obicei urmat de determin─âri) Localitate cu condi╚Ťii climaterice sau cu ape minerale prielnice s─ân─ât─â╚Ťii. De sub aripile avionului ╚Ť─ârmul r─âm├«nea ├«n urm─â, pres─ârat cu porturi ╚Öi sta╚Ťiuni de odihn─â. BOGZA, M. S. 104. Admirabil loc pentru o sta╚Ťiune climateric─â. BR─éTESCU-VOINE╚śTI, F. 7. 2. (├Änvechit) A╚Öezare omeneasc─â din epocile primitive. Oamenii str─âvechi... ├«n timpii perioadei glaciare a Europei, se ad─âposteau ├«n pe╚Öterile de la Madeleine... ╚Öi din alte sta╚Ťiuni, cufundate azi sub t─âr├«mul Perigordului. ODOBESCU, S. III 79. 3. (Urmat de determin─âri care arat─â felul, natura, scopul etc.) Ansamblu de cl─âdiri ╚Öi de instala╚Ťii care servesc la ├«ndeplinirea unei anumite opera╚Ťii tehnice. Sta╚Ťiune de fermentare a br├«nzeturilor. Ôľş Se ├«ndreptar─â spre B─âdeni, la sta╚Ťiunea de ma╚Öini ╚Öi tractoare. MIHALE, O. 13. 4. Centru special amenajat, ├«n condi╚Ťii de mediu specific, pentru cercet─âri experimentale ├«ntr-o anumit─â ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei. Sta╚Ťiune meteorologic─â. Ôľş Fiecare sta╚Ťiune experimental─â ├«╚Öi va ├«ntocmi un plan tematic de lucru ├«n ├«n╚Ťelegere cu organele agricole locale, public├«nd ├«n fiecare an rezultatele cercet─ârilor ├«ntreprinse. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2859. II. (Anat.; determinat prin ┬źvertical─â┬╗, ┬źorizontal─â┬╗, ┬źbiped─â┬╗ etc.) Pozi╚Ťie caracteristic─â a corpului, la om ╚Öi la animale. Omul are o sta╚Ťiune biped─â ╚Öi vertical─â, spre deosebire de animale care au o sta╚Ťiune patruped─â ╚Öi orizontal─â. ÔÇô Variant─â: st├í╚Ťie (DUMITRIU, N. 283) s. f.
st├í╚Ťie (de vehicule) (-╚Ťi-e) s. f., art. st├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. st├í╚Ťiei; pl. st├í╚Ťii, art. st├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
sta╚Ťi├║ne (climateric─â, de cercetare, tehnic─â, anatomic─â) (-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. sta╚Ťi├║nii; pl. sta╚Ťi├║ni
st├í╚Ťie (a unui vehicul) s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. st├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. st├í╚Ťiei; pl. st├í╚Ťii, art. st├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
sta╚Ťi├║ne (climateric─â, de cercetare, de opera╚Ťii tehnice, anatomic─â) s. f. (sil. -╚Ťi-u-), g.-d. art. sta╚Ťi├║nii; pl. sta╚Ťi├║ni
ST├ü╚ÜIE s. 1. oprire. (~ de autobuze.) 2. v. gar─â. (M─â dau jos din tren la ~ urm─âtoare.) 3. (ASTRON.) sta╚Ťie cosmic─â v. sta╚Ťie spa╚Ťial─â; sta╚Ťie spa╚Ťial─â = sta╚Ťie cosmic─â.
STÁȚIE s. v. haltă, oprire, popas.
STA╚ÜI├ÜNE s. v. atitudine, port, poz─â, pozi╚Ťie, ╚Ťinu╚Ť─â.
ST├ü╚ÜIE s.f. 1. Oprire, popas. ÔÖŽ Loc, punct unde se opresc sau sta╚Ťioneaz─â vehiculele publice (tr─âsuri, ma╚Öini etc.) pentru a a╚Ötepta c─âl─âtorii. ÔÖŽ Loc unde se opresc trenurile, tramvaiele, autobuzele pentru ├«mbarcarea ╚Öi debarcarea c─âl─âtorilor. 2. A╚Öez─âm├ónt, institu╚Ťie pentru efectuarea unor cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice, bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. 3. Pozi╚Ťie, loc. ÔÖŽ Loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. ÔÖŽ Sta╚Ťie electric─â = ansamblu de instala╚Ťii electrice care serve╚Öte la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea ╚Öi distribu╚Ťia ei; (astr.) sta╚Ťia planetelor = pozi╚Ťie pe traiectoria aparent─â a planetelor pe cer c├ónd acestea par nemi╚Öcate pentru un timp. [Gen. -iei. / cf. fr. station, it. stazione, lat. statio].
STA╚ÜI├ÜNE s.f. I. 1. (Liv.) Sta╚Ťie. ÔŚŐ Sta╚Ťiune balnear─â (sau climateric─â) = localitate ├«n care se g─âsesc ape minerale sau condi╚Ťii climaterice prielnice s─ân─ât─â╚Ťii. 2. Ansamblu de cl─âdiri ╚Öi de instala╚Ťii care serve╚Öte la efectuarea unor observa╚Ťii, la ├«ndeplinirea unei opera╚Ťii tehnice sau a activit─â╚Ťii unei unit─â╚Ťi de munc─â de pe un anumit teritoriu. ÔÖŽ Centru special pentru cercet─âri experimentale. 3. A╚Öezare omeneasc─â din epocile primitive. II. Pozi╚Ťie caracteristic─â a corpului (la om ╚Öi la animale). III. (Biol.) Totalitatea factorilor care constituie mediul ├«n care se dezvolt─â o specie sau o grupare vegetal─â. [Pron. -╚Ťi-u-. / cf. fr. station, it. stazione, lat. statio].
ST├ü╚ÜIE s. f. 1. oprire, popas. ÔŚŐ punct de oprire, sta╚Ťionare a vehiculelor de transport public pentru ├«mbarcarea ╚Öi debarcarea c─âl─âtorilor, ├«nc─ârcarea sau desc─ârcarea m─ârfurilor etc. 2. a╚Öez─âm├ónt, institu╚Ťie pentru efectuarea unor cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice, bazate pe observarea anumitor fenomene. ÔŚŐ punct geodezic din care se fac observa╚Ťii. 3. pozi╚Ťie, loc. ÔÖŽ ~ de benzin─â = punct de aprovizionare cu combustibil, ulei ╚Öi ap─â a autovehiculelor. ÔŚŐ loc de unde se fac emisiuni radiofonice, de televiziune etc. ÔÖŽ ~ electric─â = ansamblu de instala╚Ťii electrice la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea ╚Öi distribu╚Ťia ei. 4. ~ a planetelor = pozi╚Ťie pe traiectoria aparent─â a planetelor pe cer c├ónd acestea par nemi╚Öcate pentru un timp. ÔÖŽ ~ spa╚Ťial─â (sau cosmic─â) = satelit artificial sau vehicul cosmic plasat pe o orbit─â ├«n jurul P─âm├óntului, servind ca laborator sau observator extraatmosferic ori ca ramp─â de lansare spre alte planete. (< it. station, lat. statio)
STA╚ÜI├ÜNE s. f. I. 1. localitate care prezint─â elemente de atrac╚Ťie turistic─â sau condi╚Ťii climatice prielnice s─ân─ât─â╚Ťii, ape minerale etc. 2. ansamblu de cl─âdiri, instala╚Ťii, laboratoare la efectuarea unor observa╚Ťii, la ├«ndeplinirea unei opera╚Ťii tehnice sau a activit─â╚Ťii unei unit─â╚Ťi de munc─â de pe un anumit teritoriu. ÔŚŐ centru special pentru cercet─âri experimentale. 3. a╚Öezare omeneasc─â din epocile primitive. II. pozi╚Ťie caracteristic─â a corpului (la om ╚Öi la animale). III. totalitatea factorilor fizico-geografici care constituie mediul de dezvoltare a unui organism vegetal sau a unei biocenoze. (< fr. station, lat. statio)
ST├ü╚ÜIE ~i f. 1) Punct de sta╚Ťionare a vehiculelor special amenajat pe o cale de comunica╚Ťie, destinat urc─ârii ╚Öi cobor├órii c─âl─âtorilor sau ├«nc─ârc─ârii ╚Öi desc─ârc─ârii m─ârfurilor. 2) Loc special amenajat ├«n ora╚Öe, unde sta╚Ťioneaz─â transportul ├«n comun pentru urcarea ╚Öi cobor├órea pasagerilor. 3) Centru ├«nzestrat cu un ansamblu de instala╚Ťii, av├ónd diferite scopuri. ~ telefonic─â. ~ meteorologic─â. [G.-D. sta╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<lat. statio, ~onis, fr. station, germ. Station, rus. stan╚Ťija
STA╚ÜI├ÜNE ~i f. 1) Localitate cu izvoare de ap─â mineral─â ╚Öi cu condi╚Ťii climaterice bune pentru tratamentul diferitelor boli. 2) arheol. Loc unde se observ─â vestigiile unei a╚Öez─âri umane din epocile primitive. [G.-D. sta╚Ťiunii; Sil. -╚Ťi-u] /<fr. station, lat. statio, ~onis
sta╚Ťi(un)e f. 1. stare scurt─â ├«ntrÔÇÖun loc; 2. locul unde stau tr─âsurile publice; 3. locul unde se opresc trenurile spre a depune ╚Öi a lua pe c─âl─âtori: sta╚Ťiune de cale ferat─â; 4. localitate de b─âi: sta╚Ťiune termal─â.
st├í╚Ťie f. (pol stacya, id.). Sec. 17. Popas, etap─â. V. sta╚Ťiune.
*sta╚Ťi├║ne f. (lat. st├ítio, -├│nis, d. stare, a sta, a se opri; fr. station; rus. st├ínci─şa). Popas, oprire c├«t-va timp ├«ntrÔÇÖun loc. Locu unde sta╚Ťioneaz─â birjile. Locu unde se opresc trenurile ca s─â se su─şe or─ş s─â se scoboare c─âl─âtori─ş (V. escal─â). Edifici┼ş (gara) ├«n care c─âl─âtori─ş a╚Öteapt─â sosirea sa┼ş plecarea trenurilor; ╚Öefu sta╚Ťiuni─ş. Localitate cu instalatiun─ş balneare sa┼ş p. a petrece la aer curat: sta╚Ťiune balnear─â, climatic─â. ÔÇô Cu ├«n╚Ť. de ÔÇ×gar─âÔÇŁ, se zice ob. st├í╚Ťie. (dup─â pol. rus.).
STAȚIE s. 1. oprire. (~ de autobuze.) 2. gară. (Mă dau jos din tren la ~ următoare.)
sta╚Ťie s. v. HALT─é. OPRIRE. POPAS.
sta╚Ťiune s. v. ATITUDINE. PORT. POZ─é. POZI╚ÜIE. ╚ÜINUT─é.
or├í╚Ö-sta╚Ťi├║ne s. n. Ora╚Ö care este o sta╚Ťiune (balnear─â) ÔŚŐ ÔÇ×Florile ora╚Öului-sta╚Ťiune Vatra Dornei.ÔÇŁ Sc. 24 IV 76 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Dac─â trece╚Ťi prin Vatra Dornei nu se poate s─â nu v─â opri╚Ťi pentru c├óteva clipe ╚Öi ├«n frumosul parc al nu mai pu╚Ťin frumosului ora╚Ö-sta╚Ťiune.ÔÇŁ Sc. 3 V 79 p. 2; v. ╚Öi R.l. 7 XI 84 p. 1 (din ora╚Ö + sta╚Ťiune)
st├í╚Ťie-pil├│t s. f. Sta╚Ťie model, etalon ÔŚŐ ÔÇ×Gospod─âriile etalon au menirea ca ├«n linii generale s─â ├«ndeplineasc─â ├«n re╚Ťeaua Gostat func╚Ťiile unor sta╚Ťii-pilot.ÔÇŁ R.l. 9 II 67 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×├Än lume ╚Öi la noi lucreaz─â pentru pielea sintetic─â o serie de sta╚Ťii-pilot, modelul de atins fiind virtu╚Ťile pieilor naturale.ÔÇŁ R.l. 4 VI 74 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Ultimul obiectiv al vizitei de lucru l-a constituit sta╚Ťia-pilot pentru realizarea de apartamente din elemente spa╚Ťiale prefabricate din beton.ÔÇŁ R.l. 4 I 77 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×[...] a fost realizat─â o sta╚Ťie-pilot pentru valorificarea plantelor.ÔÇŁ R.l. 9 XI 82 p. 1; v. ╚Öi Sc. 22 V 74 p. 4, R.l. 17 II 75 p. 2, 21 III 75 p. 3, 22 III 75 p. 3, 21 V 77 p. 3, 11 VIII 80 p. 3; v. ╚Öi semiconserv─â, microuzin─â, vivier─â (din sta╚Ťie + pilot; cf. fr. station-pilote; DMN 1966; A. Beyrer ├«n SCL 5/76 p. 537)
st├í╚Ťie-pir├ít s. f. Sta╚Ťie radiofonic─â clandestin─â ÔŚŐ ÔÇ×Lupta ├«ntre autorit─â╚Ťile britanice ╚Öi sta╚Ťiile-pirat se apropie de confruntarea final─â.ÔÇŁ R.l. 1 X 66 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×[...] V─â aduce╚Ťi aminte probabil de cazul sta╚Ťiilor-pirat organizate ├«n limitele apelor teritoriale engleze?ÔÇŁ S─âpt. 1 X 71 p. 1; v. ╚Öi R.l. 9 XI 82 p. 1, R.lit. 25 IV 85 p. 24 (din sta╚Ťie + pirat; cf. fr. station [de radio] pirate; DMN 1969)
st├í╚Ťie-rel├ęu s. f. ÔŚŐ ÔÇ×Pentru recep╚Ťionarea ╚Öi vizionarea ├«n condi╚Ťii ├«mbun─ât─â╚Ťite a programelor Studioului central de televiziune, ├«n cursul acestui an urmeaz─â s─â fie date ├«n func╚Ťiune noi sta╚Ťii-releu de transla╚Ťie.ÔÇŁ Sc. 7 III 75 p. 5 //din sta╚Ťie + releu//
STA╚ÜIE DE RADIOLOCA╚ÜIE aparatura de radioloca╚Ťie, echipamentul ╚Öi documenta╚Ťia de lucru destinat─â a ├«ndeplini o anumit─â misiune ├«n cadrul unui sistem radiotehnic. Dup─â parametrii sta╚Ťiile de radioloca╚Ťie sunt: centimetrice (genereaz─â, emit ╚Öi recep╚Ťioneaz─â unde electromagnetice ├«n gama lungimilor de und─â 1-10 cm ╚Öi frecven╚Ťa 30.000-3000 Mhz), decimetrice (lungimi de und─â 10-100 cm ╚Öi frecven╚Ťe 3000-300 Mhz) ╚Öi metrice (lungimi de und─â 300-30 Mhz). Dup─â destina╚Ťie sta╚Ťiile de radioloca╚Ťie sunt: de cercetare (destinate descoperirii ╚Ťintelor), de dirijare (destinate teledirij─ârii rachetelor c─âtre ╚Ťint─â, put├ónd fi montate ╚Öi la bordul aeronavelor) ╚Öi de tragere (orienteaz─â tunurile antiaeriene c─âtre ╚Ťint─â).
merg ╚Öi eu o sta╚Ťie expr. 1. vreau s─â trag ╚Öi eu din ╚Ťigar─â. 2. contribui ╚Öi eu cu ceva (la cheltuial─â). 3. stau ╚Öi eu pu╚Ťin.
sta╚Ťiune la mare expr. (de╚Ť.) infirmerie.
sta╚Ťiune la munte expr. (de╚Ť.) izolator.

Sta╚Ťie dex online | sinonim

Sta╚Ťie definitie

Intrare: sta╚Ťie
sta╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-u-
sta╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e